GID - Grupul Independent pentru Democratie
PRIMA PAGINA - Centrul libertatii si democratiei Romaniei - Kilometrul 0 - Zona libera de neocomunism - Piata Universitatii Bucuresti Zona libera de neocomunism a Romaniei - Piata universitatii Bucuresti Tricolorul Revolutiei
 Prima pagina | Basarabia | Harta Site | Arhiva | Contact    «Suntem romani si punctum» Mihai Eminescu 
 Noutati

PaulGoma.com

Paul Goma - Bio-Bibliografie

Paul Goma, Saptamana Rosie

Paul Goma - Jurnal 2010

Paul-Goma.info

Paul Goma - Scrisuri 1971-1989

Paul Goma - Scrisuri 1990-1999

Paul Goma - Scrisuri 2000-2009

Romania-Rusia.info

Deportarea romanilor din Basarabia, Bucovina, Herta

Holocaustul comunist din Basarabia

Prezenta romanilor in Kazahstan -
istorie si destinde Vasile SOARE, Ambasadorul Romaniei in Kazahstan

Martiriul Romanilor
Prizonieri romani in lagarele NKVD din Kazahstan

www.mineriada.net

Eminescu - romanul absolut / Dosarul Eminescu

Eminescu - romanul absolut - Poezie politica

Eminescu - romanul absolut - Publicistica

Eminescu - romanul absolut - Eminescu si India

Lagarul Magurele 13-19 iunie 1990

Mineriada 1990 (video)

Dosarul MINERIADA - Plangere finala catre M.Iacob/ 04 nov 2008

Dosarul "Mineriada"

Raport despre Dosarul_represiunii din iunie 1990 (AVMR.RO)

13-15 iunie zile negre (mp3) "Morometzii"

Mineriada 1990 - Rechizitoriu

13-15 iunie 1990, fotografii

Dosarul "Piata Universitatii"

Piata Universitatii / Marturii, anchete

15 martie insangerat

Martiri Romani din Transilvania

Martiriul Bisericii Ortodoxe Romane din Ardeal

Revizionismul maghiar

STEAGURI FASCISTE la comemorarea Revolutiei Ungare din 1948

GARDA UNGARA iese la atac impotriva Romaniei

MAGHIARII din fosta Ungarie Mare vor cere la summitul NATO autonomia

ATAC MAGHIAR anti-romanesc in Parlamentul European

MARS REVIZIONIST impotriva Tratatului de pace de la Trianon

"NE-AU LUAT ARDEALUL valahii cu opinci"

Fostul sef al Serviciilor Secrete din Ungaria vine in Mures pentru a sustine PCM la alegeri

Iisus in celula - Album de fotografii
Dinu Lazar

Poeme din temnita

Vadim Pirogan, Valentin Serbacov - Calvarul

Procesul comunismului / Conventia de armistitiu cu URSS

28 iunie 1940

Pactul Stalin-Hitler

Romanii din Nordul Bucovinei, Nordul Basarabiei, Tinutul Herta

Cernauti - Vechi Imagini (I)

Cernauti - Vechi Imagini(I)

Cernautii de ieri si de azi (fotografii)

Reintregirea Romaniei / Bucovina cea martira

Arcasul - Revista romanilor din Ucraina

Cimitirului Romanesc de onoare de la Tiganca - Fotografii (O.N.C.E.)

Cernauti - Sarbatoarea Ajunului Anului Nou 2010 - FLORILE DALBE

27 Martie - Unirea Basarabiei cu Romania

Basarabia - 90 de ani de la Mica Unire (dosare ultrasecrete) (pdf)

Basarabia - Filme

Reintregirea Romaniei / Sudul Basarabiei (Basarabia istorica)

30 Octombrie: 140 de ani de la nasterea lui NICOLAE PAULESCU, descoperitorul insulinei, un salvator al omenirii, mare nedreptatit al istoriei !

BASARABIA

Denuntarea Tratatului cu Ucraina

România - un posibil loc de început al pecetluirii apocaliptice. Studiu despre RFID realizat de Pr Prof Dr Mihai Valica cu binecuvantarea IPS Teofan

MEMORIU CATRE GUVERN Introducerea actelor biometrice - o problema de constiinta si libertate

PARINTELE IUSTIN: "Apoi, ori cu lumea, cu cipul, ori cu Hristos, cu nevointa, cu calea cea stramta, nevoitoare!" VIDEO

ANTI-CRESTINISM. "Societatea civila" anti-romaneasca incearca sa confiste si deturneze miscarea anti-cip biometric si anti-controlul electronic

PROTEST ANTI CIP. Coalitia Impotriva Statului Politienesc la Guvern

Despre Cip. La Tv

AFACEREA INSULA SERPILOR

Valerian Stan - Istoric CADA si ADM (pdf)

Albert Wass ramane criminal!

Batjocorirea Romaniei de catre ICR, condus de Horia Roman Patapievici, finantat din banul public, si patronat de presedintele Romaniei, Traian Basescu

Profanarea simbolurilor Romaniei de catre un "artist" maghiar finantat de UDMR, prin fundatia Communitas, subventionata din banul contribuabilului roman

Procesul de la Haga. Delimitarea spatiilor maritime Romania - Ucraina

Ziua Inaltarii Sfintei Cruci - Ziua martirilor neamului romanesc!

Tezarul Romaniei de la Moscova

Paul Goma - Jurnal 2008

APEL IN PREMIERA ABSOLUTA - Sfantul Munte Athos catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane si Patriarhul Daniel: Pastrati Biserica lui Dumnezeu!

Petitie pentru protejarea familiei

Icoanele raman in scoli!

Daca ei vor tacea, pietrele vor striga

Cimitir al ostasilor romani resfintit dupa 60 de ani peste Prut

Ereziile lovesc Biserica Ortodoxa in lant: Mitropolitul Nicolae s-a impartasit cu greco-catolicii!

Bestiarul extremistilor europeni

La Bucuresti s-a desfasurat "Marsul pentru o familie normala"

Braul Maicii Domnului din nou in Gradina Ei, Romania

Alge-ti bine stapanul!

Raport despre Dosarul_represiunii din iunie 1990 (doc)

Braul Maicii Domnului, la Tirgu-Mures, 2007

Paszkany si reteaua de informatii maghiara din inima Ardealului

Poetul-portofel s-a dat in fapt: e politician-bozgor

FACIAS - Fundatia pentru Apararea Cetatenilor Impotriva Abuzurilor Statului

Dosarul "Revolutia"

Societatea pentru Justitie

Denuntarea Tratatului cu Ucraina

NATO-ROMANIA.ro

1 aprilie 2008 - 67 de ani de la masacrarea romanilor de catre trupele NKVD la Fantana Alba

Ungaria isi sarbatoreste asasinii in Romania

DEMERSURI PENTRU ROMANII DE PESTE HOTARE

Ungurimea, tiganimea si romanimea in fata Marii Uniri - Victor Roncea

Paul Goma - Dialog cu Flori Stanescu

Justitia romana legalizeaza dezmembrarea ROMaNIEI!

Sa va dati de pe cal jos / ca ARDEALUL nu-i al vost!!

Contestarea, in instanta, a Magyar Polgari Part, primul partid antiromanesc

Furdui Iancu - Vai saracii dusmanii

Martiri romani din Transilvania

partidul civic maghiar

Romani uitati

Reintregirea.ro - Arhiepiscopia Alba Iulia

Romanii din Kazahstan

Cei 9 tineri ucisi de sovietici asteapta semnarea petitiei !

Copii Disparuti - Jurnalul National

Amita Bhose, 9 februarie - 75 de ani de la nastere

Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti

Curtea penala de condamnare juridico-morala a crimelor comuniste, Cluj, 7 sept 2006

Dincolo de Tisa

Victor Roncea's blog

Mihai Eminescu - Scrieri politice

Radio Altermedia il omagiaza pe Mihai Eminescu

Sarbatorirea Zilei Nationale a Romaniei la Cernauti

La multi ani, Romania! Rugaciune si Icoane vechi si icoane noua

1987Brasov.com

Interviu cu Parintele Ioanichie Balan, 1997

Complexul monastic rupestru de la Tipova, Basarabia

Insula Serpilor, pamant romanesc

Ansamblul "Opincuta" - Liceul "Ion Creanga", Chisinau

Cernautii de ieri si de azi (fotografii)

Balada pentru credinta neamului

Anti-Romania

Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti

Paul Goma - Jurnal 2006 intreg

Fundatia Gojdu - Jefuirea Romaniei

Salvati Icoanele Copiilor! - impotriva discriminarii majoritatii

Turma fara pastor (poem in imagine si sunet)

Sfantul Ioan Iacob Romanul-Hozevitul

Luciano Pavarotti - Omagiu

FreePress

Dor Basarabean, ansamblu folcloric din Sudul Basarabiei

Eroii romanismului

Teoctist.info

Procesul comunismului / Condamnarea comunismului

Cimitirului Romanesc de onoare de la Tiganca

2 Iunie 2007 - Eliberarea lui Andrei Ivantoc

4 Iunie 2007 - Eliberarea lui Tudor Popa

investirea lui Dorin Chirtoaca in functia de primar al orasului Chisinau

NU sodomizarii neamului romanesc!

Civicnet - Piata Universitatii

Piata Universitatii - Filme

Mihai Radulescu - Flacari sub cruce 

(pdf)

1992 - Razboiul din Transnistria, razboiul romanismului

George Roncea - 14 iunie 1990(interviu BBC)

Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din Romania

Civic Media

Minoritari in propria tara

SOS Romania

Comunism si tranzitie

Romania noastra - File de istorie

"Badia" Ernest Maftei - Foto: Dinu Lazar

Romania sub buldozer

Atac la dreapta credinta

IISUS EXMATRICULAT

Vadim Pirogan - Destine romanesti

La moartea cruciatului Gheorghe Calciu Dumitreasa

2006 - Represiune stalinista asupra credintei in Romania

Iisus in celula - Album de poeme ilustrate

Martiriul romanilor ardeleni

Mihai Radulescu - Mortii nostri vii din temnite

Procesul comunismului / Crime, dovezi, marturii

Procesul comunismului / Decapitarea Armatei

Procesul comunismului / Spalarea creierelor

Procesul comunismului / Universul concentrationar

Procesul comunismului / Biserica pe cruce

Procesul comunismului / Colectivizarea agriculturii

Congresul National al invatatorilor/institutorilor romani din Romania si de peste hotare


Apel pentru repunerea lui Paul Goma si a familiei sale in drepturile de cetateni romani

Carti format pdf

Mari duhovnici

Carti ortodoxe

Procesul comunismului / Calaii

Procesul comunismului / Vieti la comanda
Represiunea asupra femeilor

Pateric al Inchisorilor Romane - Mihai Radulescu

Basarabia - Istoria integrata

"Odessa in flacari"

Eroii Rezistentei Anticomuniste

Libertate pentru Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa!!

Stalpii dreptei credinte

Portretul Romaniei interbelice

Represiune antiromaneasca la Chisinau

"Ziua biruintei" la Tiraspol

Patru personalitati jertfelnice: Nicu Steinhardt, Radu Gyr, Vasile Voiculescu si Mircea Vulcanescu

Stopati recoltarea de organe pe viu de la practicantii Falun Gong (China)

Ajutati Biserica romaneasca din Timoc

Simpozionul international "Rezistenta anticomunista - cercetare stiintifica si valorificare muzeala"

Valeriu Gafencu "Stalp al rezistentei spirituale romanesti"

Din crimele comunismului

Vocea Basarabiei - Vocea unei natiuniwww.voceabasarabiei.com

Semnati impotriva noii fundatii GOJDU

Stiri din Basarabia

Reintregirea Romaniei / Tinutul Herta

Romanii din Valea Timocului

Reintregirea Romaniei / Tezaurul de la Moscova

Reintregirea Romaniei / Insula Serpilor

CORTINA DE FIER - ROMANIA MUTA ZIDUL BERLINULUI PE PRUT !!!

Chisinau - 100 years old pictures

Holocaustul comunist in imagini

Procesul comunismului / Directivele NKVD pentru tarile din orbita sovietica

Atitudini / Fundatia Gojdu

Atitudini / Denuntarea Tratatului cu Ucraina

Harta gulagului romanesc

Paul Goma - Institutul pentru Studierea Terorii Bolsevice din Romania

"Basarabia necunoscuta", Chisinau, (vol. 1-5) Iurie Colesnic

(Prezentare generala)

Mircea Vulcanescu

 Ultimele stiri
.22 Iulie 2011 - Inmormântarea Parintelui Arsenie Papacioc
.Parintele Arsenie Papacioc: "Ca primar al Zărneştilor in trei zile am scos toti ungurii din oras!" Marele Duho
.Discriminare in Timoc: 2.600 de romani din Bor cer reintroducerea emisiunii in limba romana la televiziunea si radioul l
.Asaltul bezbojnicilor (1). Minciuna "dezmăţului de Paşte"
.Replica Academiei Române: "jidan" rămâne în DEX cu menţiunea "nerecomandat"
.Remus Cernea. Asaltul minciunii asupra Catedralei Mântuirii Neamului
.Gafã incredibilã: Geoanã a recunoscut cã l-a vizitat pe Vîntu, în noaptea de 2/3 decembrie
.Înapoi în viitor: Ce ne asteaptã dacã va câstiga Mircea Geoanã!
.Alianta Grivco: Johannis nu vorbeste, Geoanã nu vede si Antonescu nu aude
.Timisoara: Parteneriatul derbedeilor a fost un esec de proportii. ROMÂNII SE URNESC DIN NOU iar Mogulii aplicã
.Chisinau: Portalurile de stiri ce vorbesc despre proteste nu mai functioneaza, iar telefoanele au fost taiate
.Ministerul de Interne din Moldova ameninta protestatarii cu 15 ani de puscarie
.Anghel Papacioc, de la inspectorul si primarul legionar la detinutul politic din zarca, 14 ani, si calugarul Arsenie, Du
.Abuzuri halucinante ale Ucrainei asupra românilor
.Crez de jurnalist non grata: Merita sa devii indezirabil dupa ce saruti mainile romanilor din Ucraina - Simona Lazar, Re
.HOLOCAUSTUL ROSU. Marea Teroare in Transnistria. Motiv de impuscare: "elogierea Romaniei"
.Câţi bani se dau de la buget pentru preoţi şi biserici?
.APELUL romanilor din Covasna, Harghita si Mures catre SRI, CSAT si Presedintia Romaniei
.Guvernul Romaniei, intre prostie si ticalosie, sustine din nou in acte existenta stemei si a granitei Tinutului Secuiesc
.Profesorul Dinu Giurescu alerteaza romanii: Statutul Minoritatilor poate duce la prabusirea hotarelor Romaniei. VIDEO/AU
.Statutul Minoritatilor anti-Romania, cantecul de lebeda al PDL. O intrebare a profesorului Dinu Giurescu pentru clasa po
.Laszlo Tokes si sotia lui Victor Ponta, Daciana Sarbu, printre eurodeputaţii care n-au votat Schengen pentru Romani
.MAE consideră regretabilă orice acţiune de inaugurare a unei "reprezentanţe" la Bruxelles a aşa
.UDMR şochează PDL la Bruxelles
.Adevarul.ro: Ţinutul Secuiesc se înfiinţează la Bruxelles
.Cristian Preda, despre biroul Ţinutului Secuiesc: Merg să văd despre ce e vorba, poate vând colaci s
."PORTRETUL LUPTATORULUI LA TINERETE" - un film despre Ion Gavrila Ogoranu
.Eminescu ii acuza si din mormant
.Manipulare: Un individ ce pare a fi Alecu Racoviceanu a fost surprins de paparazzi alergând gol pe stradă, cu
.Basescu: Filmul este un fals
.Băsescu: Năstase, Orban şi Patriciu au venit la mine acasă ca să le rezolv problemele din justi
.1 Decembrie. Piata Universitatii. Cerebralizandu-mi furia
.Timisoara inrosita fortat va vota cu Basescu
.ROMANIA, NU UITA: BASARABIA-E A TA! Studentii basarabeni au salutat ultima zi a lui Voronin si cheama romanii in Piata U
.SECTA PRO-HOMOSEXUALA de la Coalitia Opriti Codul Familiei ii ameninta pe Iulian Urban si pe Traian Basescu cu inchisoar
.NOU ABUZ COMUNIST: Corespondentul TVR Doru Dendiu dat afara din Republica Moldova
.BIG BROTHER Google Latitude: "Te-am prins!". Monitorizarea prin telefonul celular, acum la indemana oricui
.Doua saptamani in lagarul de exterminare din Gaza. Ziua a 14-a: 30 de civili executati. 810 morti, 3400 de raniti. FOTO:
.Sub semnul Ganditorului de la Hamangia, ProTv si CTP-KGB fac propaganda homosexual-anala. Fara cuvinte.
.Petitie internationala pentru un acord de incetare a focului in Gaza la sfarsit de an
.Provocari ordinare la sediul Atelier 35. Noroc ca dispozitivele de pe sediul SRI din strada Selari au filmat tot
.Expozitia satanista a ICR a costat 50.000 de euro si a fost preferata de Patapievici comemorarii lui Nichita Stanescu
.Senatul a decis: Comisie de ancheta pentru verificarea modului in care ICR a cheltuit banii publici.
."Arta" satanista promovata de Patapievici sub Patronajul Presedintelui de Onoare al ICR, Traian Basescu si al Consulatul
.Condeiul Ardelean CENZURAT
.România, promovată "pornografic" de ICR
.România ca obiect sexual - Fenomen artistic sau deconsiderare?
.Un artist maghiar a pictat Romania sub forma unui vagin
.Romanii basarabeni au sarbatorit cea de-a 67-a aniversare a eliberarii Basarabiei de sub rusi
.EMINESCU SI ÎNVIEREA
.PARINTELE IOANICHIE Balan: "Ori buni crestini, ori pierim!"
.Victor Boian din Carahasani, Ştefan-Vodă, şi-a văzut abia la bătrâneţe visul realizat
.15 martie unguresc intre extremism si autonomie
.Românii din Ucraina şi consulatul general al României de la Cernăuţi
.Preşedinţii Băsescu şi Iuşcenko deschid podul peste Tisa
.Braşov ’87 - Au strigat primii: "Jos Ceauşescu!"
.Expulzaţii
.Braşov ’87 - Lui Ceauşescu nu-i păsa de muncitori
.Eroii de la Braşov şi "societatea civilă"
.Italia ne rupe usa!
.Crimele comunismului in Codul Penal
."Romeni di merda" produc 11 miliarde de euro pe an in Italia
."Rusia întreţine tensiunile dintre România şi Moldova"
.KazMunaiGaz, ultima mare companie din fosta URSS care intra in UE
."Brokerii" alegerii viitorului Patriarh sunt foste slugi ale PCR
.SRI, SRI, cuibuşor de nebunii...
.Patriciu, scăpat de barză
.Trompeta intereselor ruseşti, Varujan Vosganian - "născut nepregătit"
.Geopolitica rusească a Eurasiei şi rolul Kazahstanului
."Bătălia cuvintelor" a fost câştigată de Băsescu
.Afacerea Rompetrol, cel mai tare "tun" din istoria României
.Patriarhul Teoctist, "terminat" de un mason?
.Dorin Dobrincu - neoprotestant!
.Cabala lui Vîntu în B.O.R
.Bombardierele Moscovei adulmeca Atlanticul
.Iliescu, spalat de tot
.Dosarul mineriadei: Iliescu a ordonat reprimarea
.Procurorii au stabilit: Iliescu a decis reprimarea manifestantilor in iunie 1990
.Iliescu: Concluzia rechizitoriului in dosarul mineriadelor e total aberanta
.Iliescu a condus personal asaltul din 13 iunie 1990
.Duel Basescu - Putin la summit-ul OCEMN de la Istanbul
.Noul primar de Chişinău va reveni la problema "Antena C" şi "Euro TV"
.Voronin si Putin discuta problema transnistreana la Moscova
.Pe fondul dezinteresului DRRP pentru ei, MAE lanseaza "Romanii de la est de Bug"
.Pensionarii cer majorarea punctului de pensie
.Ion Iliescu justifică apelul făcut în 1990 către mineri
.Ion Iliescu, acuzat în dosarul 13-15 iunie 1990
.Consulate la Balti si Cahul
.Putin vrea condamnarea comunismului
.Episcopul Petru Musteata, alungat de la Ungheni
.In celula lui Andrei Ivantoc
.Raspuns la 100 de scrisori pentru Andrei si Tudor
.Ana Pauker pe peretele lui Ungureanu
.Genocidul armean din perspectiva romaneasca
.Oficiul National pentru Cultul Eroilor - CONCURSUL "SA NE CINSTIM EROII !"
.Societatea civila in genunchi
.S-a ales praful si de Centrul Eudoxiu Hurmuzachi
.Cetatenia pentru basarabeni nu blocheaza aderarea
.Frunda, aparatorul exagerat al rusilor din Letonia
.Actualitatea ortodoxiei
.Cred ca Dumnezeu imi va ajuta sa ridicam Catedrala cat de curand. Pentru Romania!
.REGIUNEA CERNĂUŢI
.Şi-acel rege-al poeziei veşnic tânăr şi ferice...
.Catedrala Neamului va purta hramul Sfantului Apostol Andrei si al Inaltarii Domnului
.Românii - civilizatori ai rusilor si ai slavilor ?
.Pe urmele Armatei Romane in campania din Vest
.Genocidul regimului Smirnov
.Crimele lui Igor Smirnov
.Rusia trage cu tancurile in noi
Comunism, mineriada, Revolutia 1989
Revoluţia din 1990
 Manifestatii post-decembriste
 CADA si ADM
 Piaţa Universităţii - istoric
 Asociaţii participante
 Războiul civil 13-15 iunie 1990 - mineriada
 Mărturii, anchete, analize
 In Memoriam
 Cântecele Pieţei Universităţii
 Dosarul "Piaţa Universităţii"
 Dosarul "Mineriada"
 Dosarul "Revoluţia"
 Asociaţia Victimelor Mineriadelor din România

Biserica Ortodoxă Româna
 Sfinţi români
 Stâlpii dreptei credinţe
 Atac la dreapta credinţă
 Mari duhovnici despre alegerea Patriarhului
 Patriarhul Teoctist
 Moartea Patriarhului
 Sărbători creştine
 Părintele Calciu
 Referinţe ortodoxe

BASARABIA

Basarabia, Transnistria

Eminescu - românul absolut
 Poezie politică
 Publicistica
 Eminescu şi India
 Studii şi articole
 Dosarul Eminescu
 Recitaluri eminesciene
 Referinţe

Reîntregirea României
 Pactul Stalin-Hitler
 28 iunie 1940
 24 ianuarie
 Bucovina cea martiră
 Ţinutul Herţa
 Sudul Basarabiei
 România-Ucraina
 Tezaurul de la Moscova
 Insula Şerpilor
 România Mare
 1 Decembrie 1918

Românii de lângă noi
 Românii de la Sud de Dunăre
 Românii din Valea Timocului
 Românii din Banatul Sarbesc (Voivodina)
 Românii din Ungaria
 Românii din Bulgaria
 Românii din Croaţia (Istro-romanii)
 Românii din Grecia
 Românii din Macedonia
 Românii din Transcarpatia
 Românii din Kazahstan
 Românii din Kârgâzstan
 Românii de pretutindeni
 Referinţe

România noastră
 Anti-România
 Profanarea României
 Demenţă anti-românească
 Trădare Natională
 Maghiarii anti-România
 Minoritari in propria ţară
 Presa de limbă maghiară
 Fundaţia Gojdu - Jefuirea României
 Kosovo sau apusul naţiunilor
 Societatea tradiţională
 NU Sodomiei!
 Libertatea cuvântului
 Dincolo de Ţară
 Congresul invăţătorilor români
 Destinul României
 Geopolitica
 România sub buldozer
 Comunism şi tranziţie
 Restituiri
 File de istorie
 Evenimente culturale
 Comunităţi, asociatii
 Artă, istorie, literatură
 Presa

Prioritati românesti
 Priorităţi româneşti
 Petrache Poenaru
 Nicolae Paulescu
 Gheorghe Benga
 Anghel Saligny
 Gogu Constantinescu
...Iisus in celula
Stapane-nsangerat, Domn al luminii
si Vesnicie limpede, Iisuse !
Tu, care ai primit pe frunte spinii
si cuie-adanci in mainile-ti supuse,

Tu, Domn al Rastignirii si-nvierii
care din cruce ne-ai facut lumina
si Rasarit din ranile tacerii
si cantec din osanda-ti fara vina -

da-ne-nclestarea Ta, da-ne puterea
din ceasul pironirii-nsangerate,
sa ne primim si cuiele si fierea
ca Tine-n marea Ta siguratate.

Pe fruntea tarii zambetul ti-l pune
si Neamul care-acum osanda-si duce
invata-l Tu amara rugaciune
din clipele suirilor pe cruce.

Cu mana Ta ca borangicul lunii,
din rani opreste sangele fierbinte,
inchide-n piepturi geamatul furtunii,
saruta-i tarii lacrimile sfinte !

si sus pe crucea crancena, pe care
sta Neamul nostru-nsangerat, Tu scrie,
Iisuse, un aprins inel de soare,
ca semn al invierii ce-o sa vina.

si spune mortilor din lut sa nu blesteme,
ci sub trifoi, sub damburi, sub secara,
sa-astepte pasii Tai calcand prin tara
si semnul muntilor ce vor aprinde steme.

si spune mortilor de sub troite sfinte
ca va veni candva o dimineata
cand Neamu-ntreg va fulgera la viata,
cuminecat prin mortii din morminte.
Radu Gyr,Rugaciune
 
 Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989 Poeme din temnita
 Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989 Poeme ilustrate
 Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989 Fotografii de Dinu Lazar

In loc de rugăciune

Demostene Andronescu

In seara asta, Doamne, Te vei culca flămând,
Azima rugăciunii n-o vei avea la cină,
Nici blidul de smerenii, nici stropul de lumină
Ce-mi pâlpaia altdată in candela din gând.

Sunt prea sărac, Stăpâne, nu am ce-ţi oferi
Să-Ti stâmpăr foamea, furii mi-au tâlhărit cămara
Si de puţinul suflet ce îl păstram ca sara
Să am ca tot creştinul cu ce Te omeni.

Zadarnic stai de veghe şi-aştepţi umil şi blând,
Azima calda-a rugii n-o vei avea la cină
Si-n cerul Tău de gheaţă cu ţurţuri de lumină
In seara asta, Doamne, Te vei culca flămând.


Primeşte-ţi lume, ţărna înapoi !

Demostene Andronescu

Cu sufletul ghebos, cu vrerea-n cârji,
Cu visul ştirb şi sur de bătrâneţe,
Ne-ntoarcem astăzi - biete mogâldeţe!
Noi ce-am pornit candva atât de dârji.
Primeşte-ţi, lume, ţărna inapoi,
Că cerul nu ne-a vrut! Trufaş şi rece,
N-a vrut nici o centimă să-şi aplece
Nici creştetul, nici zările spre noi.

Semeţi, am vrut să dăm năvală-n el
Şi toată lmea s-o cărăm in stele,
Dar vitregii, căderi şi câte cele
Pe suflet ni s-au pus ca un cârcel.
Dezamăgiţi in primul nostru dor,
Am vrut sa poposim atunci in stele,
Dar stelele nu ne-au voit nici ele,
Geloase să nu fim asemeni lor.
C-un pas mai jos, am vrut sa fim azur,
Dar nici azurul nu ne-a vrut tovarăşi
Si-a inceput rostogolirea iarăşi,
In hohotul stihiilor din jur.
Si tot alunecând pe povârniş,
Am vrut sa ne săpăm mormântu-n zare,
Să ne păstreze ea si săne care
In cerul plin de taine, pe furiş
Dar limpezimea zăii de cristal,
Sub greutatea-nfrâgerilor noastre,
Si-a destrăt minunile albastre
Si s-a surpat cu noi precum un mal.
Primeşte-ţi, lume, ţărna inapoi
Si sapă-ne cât mai adânc mormântul;
De cerul nu ne-a vrut, ne-o vrea pământul,
Că toţi suntem ai lui - şi tu, şi noi!


Nu-s vinovat faţă de ţara mea

Andrei Ciurunga

La ora cand cobor, legat in fiare,
să-mi ispaşesc osânda cea mai grea,
cu fruntea-n slavă strig din închisoare:
-Nu-s vinovat faţă de ţara mea!

Nu-s vinovat ca i-am iubit lumina,
curată cum în suflet mi-a pătruns,
nici ca vrăjmaşii i-au prădat grădina
şi ca sutaşii coasta i-au străpuns.

Nu-s vinovat că-mi place să se prindă
rotundă ca o ţară, hora-n prag,
sau c-am primit colindători in tindă,
cum din bunic in tată mi-a fost drag.

Nu-s vinovat ca toamnele mi-s pline
cu tot belşugul, de la vin la grâu,
nici c-am poftit la praznic pe oricine,
cât m-am ştiut cu cheile la brâu.

Dac-am strigat că haitele ne fură
adâncul, codrii, cerul - stea cu stea,
şi sfânta noastră pâine de la gură,
nu-s vinovat faţă de ţara mea.

Nu-s vinovat c-am indârjit şacalii
când am răcnit cu sufletul durut
că nu dau un Ceahlău pe toţi Uralii
şi ca urăsc hotarul de la Prut.

De-aceea când cobor legat în fiare,
împovărat de vina cea mai grea,
cu frunte-n slavă strig din închisoare:
'Nu-s vinovat faţă de ţara mea!'


Colind de Crăciun

Valeriu Gafencu

La fereastra robilor,
Cântă îngerii în cor
De cu seară până’n zori,
Au venit colindători,
Îngerii nemuritori,
Încărcati cu dalbe flori.

Refren:
Lăsaţi copiii să vină
Să-mi aducă din grădină,
Dalbe flori de sărbători,
Dalbe, dalbe flori.

Cântă robii omului
Înjugati cu jugul Lui
Pe malul Trotuşului.
Dar cântarea lor e mută,
Că-i cu suferinţă smulsă
Şi cu rugăciuni crescută.

Refren: ...
Stă un copilaş în zare
Şi priveşte cu mirare,
O fereastră de’nchisoare.
Lângă micul copilaş,
S’a oprit un îngeraş
Ce-i şopteşte drăgălaş.

Refren: ...
Azi Crăciunul s’a mutat
Din palat, la închisoare
Unde-i Domnu’ntemniţat.
Şi copilul cel din zare
A venit la închisoare
Să trăiască praznic mare.


Colindul robului

Valeriu Gafencu

Pe malul Trotuşului
Cântă robii Domnului
Înjugaţi cu jugul Lui.
Dar cântarea lor e mută,
Că-i din suferinţă smulsă,
Şi-i cu rugăciuni crescută.

În inima robului
Domnu-Şi face ieslea Lui
În noaptea Crăciunului.
Flori de crin din ceruri plouă
Peste ieslea Lui cea nouă
Şi din flori picură rouă.

Stă un copilaş în zare
Şi priveşte cu mirare
O fereastră de-nchisoare.
Lângă micul copilaş
S-a oprit un îngeraş
Ce-i şopteşte drăgălaş:

Azi Crăciunul s-a mutat
Din palat la închisoare
Unde-I Domnu-ntemniţat;
Şi copilul cel din zare
A venit la închisoare
Să trăiască Praznic mare.


Imn închinat celor căzuţi

Valeriu Gafencu

Pe drumul veşniciei tu te-ai dus
Şi ne-ai lăsat ca testament iubirea
Vestită de-Împăratul Iisus:
În ea găsi-vom pururi fericirea.

Te-ai dus şi ne-ai lăsat în urma ta
Nădejdea revederii-n Paradis,
Mereu vei fi cu noi şi-om aştepta
Să ne-ntâlnim cu sufletul deschis.

Ne-ndemni pe cei ce-n viaţă am rămas:
Luptaţi uniţi şi în acelaşi pas,
Zidiţi lui Dumnezeu altare sfinte,
Păşiţi pe Calea Vieţii înainte!


Imnul învierii

Valeriu Gafencu

Vă cheamă Domnul slavei la lumină,
Vă cheamă mucenicii-n veşnicii,
Fortificaţi Biserica Creştină
Cu pietre vii zidite-n temelii.

Refren: Veniţi, creştini, luaţi Lumină,
Cu sufletul senin, purificat!
Veniţi, flămânzi, gustaţi din Cină,
E Nunta Fiului de Împărat!

Să crească-n inimile noastre-nfrânte
Un om născut din nou, armonios,
Pe chipurile voastre să Se-mplânte
Pecetea Domnului Iisus Hristos.

Un clopot tainic miezul nopţii bate,
Iisus coboară pe pământ;
Din piepturile voastre-nsângerate
Răsună Imnul Învierii Sfânt.

Smulgeţi-vă din ceata celor răi,
Intraţi în cinul oastei creştineşti,
Priviţi spre Porţile Împărăteşti,
Căci cei din urmă fi-vor cei dintâi.


Mi-s ochii trişti

Valeriu Gafencu

Mi-s ochii trişti şi fruntea obosită
De-atâta priveghere şi-aşteptare,
Mi-e inima bolnavă, istovită,
De grea şi îndelungă alergare
Şi plânge ca o pasăre rănită.

Când ochii mi-i închid şi cat în mine
Puteri să sui Golgota până sus,
O voce, un ecou din adâncime
Îmi spune blând: Viaţa e Iisus,
Mărgăritarul preţios e-n tine.

Privesc la dimineaţa minunată
A Învierii Tale din mormânt,
Ca Magdalena, ca şi altădată,
Îngenunchez ’naintea Ta plângând
Şi-s fericit şi plâng cu Tine-n gând.


Rămas bun

Valeriu Gafencu

Sângernând de răni adânci,
De zile fără soare,
De răni ascunse şi puroi,
Cu oasele slabe şi moi,
Stau ghemuit în pat şi mâ gândesc
Că în curând am să vă părăsesc,
Prieteni dragi.

Nu plângeţi că mă duc de lângă voi
Şi c-o să fiu zvârlit ca un gunoi
Cu hoţii în acelaşi cimitir,
Căci crezul pentru care m-am jertfit
Cerea o viată grea şi-o moarte de martir.

Luându-L pe Iisus de Împărat,
Năvalnic am intrat pe poarta strâmtă
Luându-mă cu diavolul la trântă
Şi ani de-a rându-ntr-una m-am luptat
Să devin altul,
Un erou,
Om nou.

Şi-am vrut
Neamul să-l mut
De-aici, de jos,
La Domnul Iisus Hristos.
Nu vă-nfricaţi de cei ce-n temniţi vă închid
Şi nici de cei ce trupul v-il ucid.
De Cel ce viaţa-ţi scoate din robie
Şi fericirea-ţi dă în veşnicie,
De El să-ţi fie frică, turmă mică.

Acum, când văd cât sunt de păcătos,
De mic şi de neputincios,
Că am nevoie multă de-ndurare,
De dragoste, de milă, de iertare,
Că numai Dumnezeu le poate toate
Şi lumea din robie El o scoate,
Devin copil supus,
Sunt umilit
Şi-s fericit.

Din cerul tău înalt şi prea ales,
Părinte, când mă vei lua la Tine,
Prietenilor mei de pe pământ
Redă-le, Tu, în alb veşmânt
Un suflet care i-a iubit şi i-a-nţeles.


Trăiesc flămând

Valeriu Gafencu

Trăiesc flămând, trăiesc o bucurie
Frumoasă ca un crin din Paradis.
Potirul florii e mereu deschis
Şi-i plin cu lacrimi şi cu apa vie;
Potirul florii e o-mpărăţie.
Cand răii mă defaimă şi mă-njură
Şi-n clocot de mânie ura-şi varsă,
Potirul lacrimilor se revarsă
şi-mi primeneşte sufletul de zgură:
Atunci lisus de mine mult Se-ndură,

Refren:
Nu plangeţi că mă duc de lângă voi,
Sau c-o să fiu zvârlit ca un gunoi,
Cu hoţii in acelaşi cimitir,
Căci crezul pentru care m-am jertfit
Cerea o viaţă grea şi-o moarte de martir.
Sub crucea grea ce mă apasă sânger,
Cu trupu-ncovoiat din cer coboară-un înger
Şi sufletul mi-l umple cu credinţă;
M-apropii tot mai mult de biruinţă.
Mă plouă-n taină razele de soare
M-adapă lisus cu apa vie,
Grăuntele svârlit in groapa-nvie
Cu viaţa îmbrăcat-n sărbătoare,
Trăiesc flămând, trăiesc o bucurie.


281

Radu Gyr

Numărul celulei mele.
Numărul hainei vărgate.
Numărul cheii turbate
intrând în lacăt, scrâşnind din măsele,
ronţăind ciolanele mele
Şi oasele Veciei uscate.

Numărul cu care mă strigă
la terciul cu mămăligă,
la dus hârdăul afară...

Numărul meu de fiară.

Numărul care arde mereu
pe cuşca mea milenară.
Numărul plânsului meu,
numărul săngelui meu.

Îl simt bătut în piept cu ciocane,
îl simt infipt în piroane...
adânc, adânc, pân’n inima-adâncă,
şi incă, şi încă
mai adânc, mai departe,
până în moarte.

Două sute optzeci şi unu...
Numărul ca un blestem,
cu el înfulec tutunul,
cu el hăpăi ciorba, cu el dorm ghem
cu el scuip flăcari şi gem,
cu el fierb în lava.

Îl văd zugrăvit enorm, cu otravă,
pe somnul meu, până’n stele...

Numărul zodiei mele.

Două sute optzeci şi unu.
Până’n celulă, la mine,
alte două sute optzeci,
de lanţuri, de cuşti, de jivine,

zăngăne, hăpăie, urlă ca mine, -
alte două sute optzeci,
de bestii, cu ghiare haine,
zgârie pietrele reci,
gâtuie viaţa, ca mine,
rup hălci din aduceri aminte,
muşcă, prin somn, o ţâţă fierbinte,
se izbesc de pereţi ca nişte lilieci,
sau doar putrezesc înainte,
ca nişte morminte,
alti două sute optzeci...

Două sute optzeci şi unu.
Numărul cu care mă târâi
prin sângele cuştei, şi latru, şi mârâii.
Două sute optzeci şi unu.
Numărul cu care râd ca nebunul,
scriu coapse şi sexe pe zid,
si’n fiece clipă ucid...


A mai murit inca unul

Radu Gyr

A mai murit incă unul -
cu foamea pe faţă,
cu ochii de ceaţă,
cu mâini ca tutunul.

A mai murit incă unul
din nemernica gloată
care pe rând se gată,
Unul câte unul.

Trei, şase, opt, zece ...
A mai murit un mişel.
Ce bine de el
că-i liber sa plece!

Azi n~o să-l mai frigă
in vise de fiere
nici trup de muiere
şi nici mămăligă.

Ah, Domnul, prea-bunul,
il mângâie foarte.
Tovaraşi de moarte,
poftim inca unul!

Lăsaţi-l să plece!
Nu spuneti o vorbă!
Ne lasa o ciorbă
si-o pâine rece.


As "noapte, Iisus ...

Radu Gyr

As "noapte Iisus mi-a intrat în celulă.
O, ce trist, ce înalt părea Christ !
Luna-a intrat dupa El, în celulă
şi-L făcea mai înalt si mai trist.

Mâinile Lui păreau crini pe morminte,
ochii adânci ca nişte păduri.
Luna-L spoia cu argint pe veşminte
argintându-l pe mâini vechi spărturi.

M 'am ridicat de subt pătura sură :
- Doamne, de unde vii, din ce veac ?
Iisus a dus lin un deget la gură
şi mi-a facut semn să tac...

A stat lângă mine pe rogojină :
- Pune-mi pe răni mâna ta !
Pe glezne-avea umbre de răni şi rugină
parcă purtase lanţuri, cândva...

Oftând Şi-a întins truditele oase
pe rogojina mea cu libărci.
Prin somn, lumina, iar zăbrelele groase
lungeau pe zăpada Lui, vărgi.

Părea celula munte, părea căpăţână,
şi mişunau păduchi si guzgani.
Simţeam cum îmi cade tâmpla pe mână
şi-am adormit o mie de ani...

Când m-am trezit din grozava genună,
miroseau paiele a trandafiri.
Eram în celulă si era lună,
numai Iisus nu era nicăiri...

Am întins bratele. Nimeni, tăcere.
Am intrebat zidul. Nici un răspuns.
Doar razele reci, ascutite-n unghere,
cu sulita lor m-au împuns...

- Unde eşti, Doamne ? - am urlat la zăbrele .
Din lună venea fum de căţui...
M 'am pipăit, şi pe mâinile mele
am găsit urmele cuielor Lui...


Basarabie robită

Radu Gyr

Din Bugeac până ’n Hotin,
bubă neagră si venin.
Din Orhei până’n liman,
junghi şi ţeapă de catran.
Cerul supt, cu şolduri slabe,
stă’ntr’o rână pe cocioabe.
Zarea zace ’nvineţită
ca o piele tăbăcită.
Mlaştinile, în pustie,
fumegă otravă vie.
Putrezi, racii si răspării
pe sub secetele ţării.

Luna pare ştreang si cange, -
soarele, pe picioroange...
Iese Foamea’n drum oloagă,
răşchirată pe mârţoagă,
si cum horcăe, beteagă,
la oblânc, într’o dăsagă,
sună numai căpăţâni
si ciolane de rumâni.

Iese Foamea’n drum jegoasă,
luna-i stă pe umeri coasă.
Când rânjeste,
pârjoleste,
si când geme,
ca’n blesteme,
vine molima - strigoiul -
ca să joace tontoroiul.

In amurg, ’naintea porţii,
văduvele-si chiamă morţii.
La răspântii, ca besmeteci,
plâng orfanii, trenţe, peteci,
umbre de sperietori
pentru corbi si pentru ciori.
La răscruci,
bătrâni năuci
scuipă scrum, oftează tuci,
îsi fac cruci
si trec năluci...

Gem căruţe spre Tighina
cu oftica si neghina.

Foame... pielea stă pe oase
ca o scoarţă viermănoasă.
Foame... pântecul se suge,
prins de şiră cu belciuge.
Foame... cleiul mâinilor
lins de limba câinilor.

Apele din Cogâlnic
înghit stârvuri de calic,
dar la praznic venetic
joacă luna din buric...

Ghiare lacome, de ciumă,
prind oftatul şi-l sugrumă,
si pe drumuri lungi de brumă
smulg troiţele din humă.
Sub harapnice cu sfârcuri
cad bisericile’n smârcuri.
Strâmb, prin şanţuri cu nămoale,
numai cântecul de jale
mai cutează să rămâie
împăiat ca o momâie...
Peste viaţă, peste ţară,
boleşniţa ca o fiară,
iar de-a lungul si de-a latul
veneticii ca bubatul...

Uite, ghiara hrăpăreaţă
cum ne’nfulecă din viaţă,
si ne fură soarele,
sângele, hambarele,
ziua, dimineţile,
cerul si fâneţile, -
si ne lasă,
si ne lasă
numai foame si pucioasă
si luna rânjind, cleioasă,
lângă geam proptită’n coasă...

1940


Blestemul Aiudului

Radu Gyr

Aiudule, Aiudule,
temniţă cruntă,
fă-te zăludule
piatră măruntă.

Focul mânce-te
că nu te saturi.
Mereu vrei scâncete
si bei oftaturi.

Vântul destramă-te
că nu-ţi ajunge
- si'n marea-ţi foamete -
mereu vrei sânge.

Apele facă-te
ape ca ele,
lacrimi din lacăte
plâns de zăbrele.

Grindina 'ndoaie-te
spele-te ploaie,
lanţuri si geamăte
să ţi le 'nmoaie.

Aiudule, Aiudule
fiară naucă,
face-te-ai crudule
scrum si nalucă.


Când voi muri

Radu Gyr

Când voi muri în temniţa asta spurcată
strivit de strigoii celulei şi de milenii,
or singur punându-mi o sfoară de beregată,
în moartea mea nu vor fi duioşii, nici sfinţenii.

Nici un heruv nu-mi va fi lunecat peste faţă,
morţii să-i dea împăcare, surâs şi blândeţe
Ingerii mei au fost osândiţi la ocnă pe viaţă
sau spânzuraţi, ca hoţii, prin pieţe.

Obrazul în scârbă mi-o fi împietrit şi’n dezgusturi
trupu’ntreg o să-mi stea răşchirat ca o ghiară
Din inimă s’o ridica o mireasmă amară
de floare de soc, de cucută, de brusturi.

Şi ura, în ochi, mi-o’mpleti şfichiuiri de negre curele,
obrazul lumii să-l fulgere ca o biciuşcă.
Dinţii rânjiţi părea-vor că rup şi că muşcă
din toate năpastele mele.

Şi mâinile parc-or sta gata de trânta cea mare,
cu pumnii grei să izbească’ntr’un piept de furtună,
sau viaţa s’o prindă de gât şi s’o pună
în faţa mea, în genunchi, să-mi ceară iertare.

Vânăt de silă şi ură, leşu-mi sălbatec
nu va fi luminat de raiuri boltite...
Cei ce-or intra în celulă, vor merge ca pe jăratec
pe urletul meu, ca pe cuie, ca pe cuţite.

Şi-am să las în celulă o baltă de lacrimi sărată,
şi vor aduce căldări, smârcul amar să mi-l strângă.
Zadarnic s’o umple cu plâns găleată după găleată,
din ciment vor musti lacrimi noi şi pereţii mereu au să plângă.

Şi-un scuipat, cât mai gros, repezit cu putere’n tavan,
am să las, să’mpietrească pe veacuri ca stalactita.
Prin el, vreau să-mi ţintui de-a pururi ursita,
sus, pe un cer decăzut şi duşman...


Cântec deplin

Radu Gyr

N-ai lăuda de n-ai ştii să blestemi,
Surâd numai acei care suspină,
Azi n-ai iubi de n-ar fi fost să gemi,
De n-ai fi plâns, n-ai duce-n ochi lumină.

Şi dacă singur rana nu-ţi legai,
Cu mâna ta n-ai unge răni străine.
N-ai jindui după frânturi de rai
De n-ai purta un ciob de iad in tine.

Că nu te-nalţi din praf dacă nu cazi
Cu fruntea jos, în pulberea amară,
Şi dacă-nvii în cântecul de azi
E că mureai în lacrima de-aseară.



Cimitir de deţinuţi

Radu Gyr

Alături de temniţă, pe-o rână, pe-o coastă,
cimitirul nostru adastă.
Tace. Aşteaptă sicrie sărace
cu număr de smoală scris pe capace.

Cimitir fara iarbă - doar humă -
ocolit ca o molimă neagră de ciumă,
cimitir fără poveste
unde nu~ngenunchează neveste,
unde mame nu plâng,
unde nu s~aud lacrimi de ţânc..

Crucile, strâmbe şi şchioape
vrură să fugă, să scape,
dar numai o clipă rebele
parc’ar fi fost somate de sentinele:
au stat pe loc. S’au supus,
au ridicat mâinile’n sus.

Uite, gardienii le-au pus in fiare
pentru incercare de evadare..

Cât îi ziua de lungă,
vântul le numără 'n dungă:
cinci, zece, treizeci, toate la fel.
Toti deţinuţii prezenţi la apel,
toţi aliniaţi pe-un singur tăpşan
ca la inspecţia domnului prim-gardian.

Cât îi seară şi umbră,
frunzele toamnei tot umblă,
tremură’m cerc, cad pe morminte,
scrise cu sânge fierbinte,
ca nişte flori roşii, amare:
matricole de’ncarcerare.

Cât îi noapte înaltă,
cimitirul tainelor tresaltă.
Cât îi lună pe coame,
crucilor parca li-e foame:
din gropi, din nămol, osândiţii,
uscaţii, flamânzii, lihniţii,
cu braţele~ntinse spre lună
îi cer pâinea caldă şi bună.
Cât bat stelele’ osânde,
crucile~s haite flămânde..

Şi gropile-şi spun intre ele in şoapte:
-Hei, mâine ori poimâine noapte,
poate-o scrâşni sub noroi
şi 632,
sau 807.



Crezul

Radu Gyr

Puneţi-mi lanţuri şi cătuşe
să sune scrâşnetul hain
şi mii de lacăte la uşe,
eu tot ceiace-am fost rămân.

Surpaţi asupra-mi munţi şi ape
puteţi chiar să mă spânzuraţi.
Cu grele, negre târnăcoape,
credinţa nu mi-o sfărâmaţi.

Târâţi-mă de vreţi sub şanţuri
şi îngropaţi-mi trupul stins.
Eu sorb ca Făt-Frumos, din lanţuri
puteri adânci de neînvins.

Puteţi să năpustiţi tot iadul
ca să mă frângă până’ n miez.
Eu stau în viscole ca bradul
şi tare, tare ca un crez.


Dă-mi chipul tău

Radu Gyr

Dă-mi chipul tău, granit senin,
dă-mi duhul tău, senină iarbă,
în ne’mpăcatul meu destin
nici un tumult să nu mai fiarbă!

Să nu mai spumege în piept,
sub îndoieli ori sub blesteme,
nici câte’n pofta mea le-aştept,
nici câte spaima mea le teme.

Vreau taina neştiinţei reci
si-a nepăsării voastre, unde,
cu negrul zbor de lilieci,
nici o’ndoială nu pătrunde.

Granit, dă-mi neclintirea din
dumnezeiasca-ti împietrire,
pentru-o lumină fără chin
şi-o moarte fără răstignire!

Vreau, iarbă, ’nţelepciunea ta
de-a nu-ţi aduce’n veci aminte,
vreau harul tau de-a înfrunta
făr’ a privi nimic ’nainte.

Să cresc în timp şi infinit
din duhul tau, senină iarba,
din duhul tau, senin granit,
in fericirea voastră oarbă.


Foamea

Radu Gyr

Parcă de veacuri, parcă de cinci ani
n’am mai prânzit, n’am mai şezut la cină.
Parcă de veacuri, parcă de cinci ani,
am suge fier, am roade bolovani,
am hăpăi moloz şi rogojină.

In foamea noastră vâjâie păduri,
se cască mări, se surpă munţi din coame.
In foamea noastră vâjâie păduri,
şi parcă din străbuni sau din scripturi,
dela’nceputul lumii ne e foame.

Ziua pândim cu nările in vânt
năluca unui abur de mâncare.
Ziua pândim cu nările in vânt,
poate din cer, din iad, sau din mormant,
or să ne-arunce resturi ca la fiare.

In bezna nopţii ne visăm strigoi,
că ne-ospătăm din câte-un hoit fierbine.
In bezna noptii ne visăm strigoi,
dar numai moartea rupe hălci din noi,
ea singură infulecă morminte.


Frig

Radu Gyr

Curge, curge, din nesecate cişmele,
Frigul, Frigul, teribilul Frig.
Printre zăbrele dârdie ziua de ţipirig;
drevele clănţănesc din măsele.

Chelăie lacătul, afară la uşă,
Ca o spinare de bivol stă pătura sură.
Inima mi-a fumegat, o vreme, pe gură
şi s-a stins in cenuşă.

Mi-e frig, mi-e frig, - vreau să urlu, să zbier:
cu ţipăt metalic de fierăstraie.
Tipătu’nţepeneşte în ger,
ca o momâie de paie.

S-a zgribulit patul, celula e de hârtie,
ghetele-au tremur şi mârâit de potăi...
Mi-e frig. M-aş vrea opărit cu leşie,
aş mesteca tăciuni, aş bea vâvâtăi.

Peste tot, în ciolane, în vine,
frigul temniţei asmute zăvozi.
Zdrenţe de piele se deslipesc de pe mine,
ca nişte hălci de molz.

Ah, cum mă deşiră grozavele haite,
reci, lucii, colţoase !...
Carnea ar vrea să se vaite,
dar se desface, felii, de pe oase.

Degetele mi se rup cu pocnete seci,
aşchii de stalactite. Peste picioare,
mi-au trecut camioane, tractoare,
Şi gleznele mi-au căzut, undeva, intr-un beci.

Mi-e frig, mi-e frig, MI-E FRIG. MI-E FRIG
Aş scrie pe ziduri crunt testament:
- Grijania mă-sii de Frig!...
Sângele scheaună: mi-e frig, mi-e frig
apoi se scurge jos, în ciment.

Foamea, jindul, poftele nu mă mai dor,
mi s’au făcut ţurţuri sub piele.
Până şi lupii urilor mele
au degerat în zănoagele lor...


Haine roşii

Radu Gyr

Haine de temniţă, roşii, cu vine ca smoala pe ele...
Mi s’au făcut carne pe oase, mi s’au facut piele.
Din teaca lor vie nu pot să mă smulg şi să fug,
fiece muşchi are-un lacăt, fiece os un belciug...

Haine de temniţă, haine de flacări şi de noroi,
parcă vin din măceluri şi din mocirle cu voi.
Mă văd în băltoace: sunt ca un diavol căzut de departe
din alte tărâmuri, din lună din vreo cometă, din Marte.

Vărgat ca jivina din jungle virgine,
m’arunc peste mine, sălbatec, în salturi feline.
Cu mlădiere vicleană de ierburi şi trestii,
am pânde şi lunecări şi târâşuri de bestii.

Dar, după o noapte de plâns, de nesomn şi de febre,
cum stau şi privesc dungile voastre’nroşite şi negre,
pricep: v’am stropit cu sângele meu din artere
şi cu şiroaie smolite de lacrimi şi fiere...


Imn morţilor

Radu Gyr

Morminte dragi, lumină vie,
sporite’ ntr’ una an de an,
noi v’ auzim curgând sub glie,
ca un şuvoi subpământean!

Aţi luminat cu jertfe sfinte
pământul, până’ n temelii,
căci arde ţara de morminte,
cum arde cerul de făclii.

Ascunse’ n lut, ca o comoară,
morminte vechi, morminte noi,
de vi se pierde urma’n ţară,
va regăsim mereu in noi!

De vi s~au smuls şi flori şi cruce
şi dacă locul, nu vi-l ştim,
tot gândul nostru’n el v’aduce,
îngenuncheri de heruvim.

Morţi sfinţi in temniţi si prigoane.
Morţi sfinţi in lupte şi furtuni,
noi am facut din voi icoane,
si vă purtam pe frunţi cununi.

Nu plângem lacrima de sânge,
ci ne mândrim cu-ataţi eroi.
Nu! Neamul nostru nu va plânge,
ci se cuminecă prin voi.


In fiece noapte

Radu Gyr

În fiece noapte, din spaţii lichide,
la uşa celulei opreşte, gemând, o cotiugă
Din ea, se dă jos o umbră cu glugă:
- Sunt Amintirea, deschide.

O îmbrâncesc, o alung, îi spun ticăloase cuvinte;
ea râde, mă dă la o parte, nu-i pasă,
mi’ncarcă’n cotiugă anii, şi pleacă’nainte,
pe uliţa ei somnoroasă...

În fiece noapte, la gratii de fier,
vine Tristeţea şi lung işi întinde,
spre mine, rânjind, zbilţul ei de hingher,
Şi’n zbilţu-i nemernic mă prinde.

Simt pe grumaz strânsoarea rotundă
mă zvarcolesc si mă zbat cu smuciri de dulău:
- Slăbeşte, Tristeţe, puţin, zbilţul tău...
Dar laţul mai crunt, mai adânc, se afundă...

Şi-n fiece noapte, ’n celula cu febre,
tunând, uruind, pe vinete şine,
ţi-aud, Desnădejde, venind peste mine
trenul tău negru, ’ncărcat cu tenebre.

Vagoanele-ţi duduie, grele, prin noaptea de-asfalt,
Şi eu te aştept, Desnădejde, la cantoane de jale.
Si’n fiece noapte, c’un ţipăt înalt,
hoitul meu blestemat îl arunc subt roţile tale...


Indemn la luptă

Radu Gyr

Nu dor nici luptele pierdute,
nici rănile din piept nu dor,
cum dor acele braţe slute
care să lupte nu mai vor.

Cât inima în piept îţi cântă
ce'nseamnă'n luptă-un brat răpus ?
Ce-ţi pasă'n colb de-o spadă frântă
când te ridici cu'n steag, mai sus ?

Infrânt nu eşti atunci cand sângeri,
nici ochii cand în lacrimi ţi-s.
Adevăratele infrângeri,
sunt renunţările la vis.


Inscripţie pe o fereastră

Radu Gyr

Flamând de lume, nesătul de cer,
fereastră grea, stau ceasuri lângă tine,
cu brate’ntinse catre tot ce vine,
cu ochii’n lacrimi, către câte pier.

In zori, cand te deschizi spre infinit,
fereastră, parca aripi ti-ai deschide
si parcă-ai vrea să zbori spre ţări toride,
ducându-mă, pe aripi răstignit.

Iar in amurg, cand joacă depărtări
in geamul tău însângerat de soare,
ca aripi mari ce n’au putut zboare,
te’nchizi ranită, peste renunţări.


Inţeleptul

Radu Gyr

Nu scuip pe’nfrângerile mele!
Ce-am adorat nu ştiu să ard
şi nu ridic în vânt obiele
în locul ruptului stindard.

De funia spânzurătorii
dezastrele nu mi le-agăţ
şi nici mândria din victorii
n’o pun sperietoare’n băţ.

Cu-aceleaşi zâmbete’nţelepte
îmi port şi lanţuri şi cununi
urcând spre soare clare trepte
sau coborând printre furtuni.

Şi merg pe-acelaş tărm ce suie,
la braţ cu prieteni sau vrăjmaşi,
de-o fi să-mi bată trupu’n cuie
sau să-mi presare crini sub paşi.


Lanţuri

Radu Gyr

Vă privesc prinse zdravăn de glezne cu nituri,
fac un pas, vă aud zornăind fierăria.
Crâncen mă simt priponit de granituri,
aşa m-a legat de ea veşnicia.

Mă culc, mă ridic, sun din carne, din oase
pâinea mea sună, apa mea sună, somnul meu sună
Parcă întreg sunt făcut din fier şi furtună,
pe nicovală şi subt baroase...

Ca lipii mă rupeţi, ca iadul mă frigeţi,
in ţipătul vostru Satana mă strigă..
In rărunchi, în plămâni, cătuşa mi-o’nfigeţi,
până şi’n inimă am o verigă.. .

Lanţuri, vă pipăi cu ură zangătul groaznic,
m’ascund, mă îngrop, nu scap de teribilul sunet..,
Si totuşi, v-am mai purtat, altădată fierul năpraznic,
sunetul vostru în trup mi-a rămas ca un tunet.

Lanţuri, lanţuri, îmi amintesc de voi foarte bine:
departe, departe, în plumbul topit al amiezii,
tot voi m’aţi legat de grozave ardezii,
vulturi de foc să rupă aşchii din mine..



Leagăn fără cântec

Radu Gyr

Nani, puiul mamii, nu mai sunt
cântece de leagan pe pământ.
Basmele pe care nu le spun
au murit sub uruit de tun.

Au murit sub tancuri, de un veac,
soarele si luna în cerdac.
Nu te-alinta şoapta nimanui
si nici lapte-n ţâţa mamei nu-i.

Căci pe lumea asta n-au rămas
decât vânturi cu suspin în gals,
foamea ta în albia de ţânc,
plânsul mamei cu blestem adânc

si scrâşnirea lanţului zălud
prins de glezna tatii la Aiud.
Nani, puiul mamii, nu mai sunt
cântece de leagăn pe pământ.


Metanie

Radu Gyr

Doamne, fă din umilinţă
pod de aur, pod inalt.
Şi din lacrimă, velintă,
ca pe-un pat adânc şi cald.

Din lovirile nedrepte,
faguri facă-se si vin.
Din infrângeri, scări si trepte;
din căderi, urcuş alpin.

Din otrava pusă’n cană,
fă miresme ce nu pier.
Şi din fiecare rană,
o cădelniţă spre cer.

Şi din orişice dezastru
sau crepuscul stins în piept,
Doamne, fă lăstun albastru
şi dă zambet înţelept.


Morţii

Radu Gyr

Pe sub fereastră trec sicrie
cu trupuri reci de camarazi;
trecură ieri, trecură azi,
numărul lor cine-l mai ştie?

Căruţul tras de un ocnaş
pe drumul plopilor il duce;
nu sunt nici prapuri si nici cruce
si nici-o vamă prin oraş.

Nici o logodnică nu plânge
in urma mortului uitat,
ci din vazduhu~ nvolburat
o pană galbenă se frânge.

Noi stăm la geam, privim in zare
cum fâlfâie aripa mortii
şi ne 'ntrebăm: pe mâine, care
o să atingă zarul sorţii.


Ne vom intoarce intr-o zi

Radu Gyr

Ne vom întoarce într-o zi,
ne vom întoarce neapărat.
Vom fi apusuri aurii,
cum au mai fost când am plecat.

Ne vom întoarce neapărat,
cum apele se-întorc din nori
sau cum se-ntoarce, tremurat,
pierdutul cântec, pe viori.

Ne vom întoarce într-o zi...
Şi cei de azi cu paşii grei
nu ne-or vedea, nu ne-or simţi
cum vom pătrunde-ncet în ei.

cei vechi ne-om strecura, tiptil,
în toate dragostele noi
şi-n cântec pe care şi-l
vor spune alţii, după noi.

In zâmbetul ce va miji
şi-n orice geamăt viitor,
tot noi vom sta, tot noi vom fi,
ca o sămânţă-n taina lor.

Noi, cei pierduţi, re’ntorşi din zări,
cu vechiul nostru duh fecund,
ne-apropiem şi-n disperări,
şi-n răni ce-n piepturi se ascund.

Şi-n lacrimi ori în mângâieri,
tot noi vom curge, zi de zi,
în tot ce mâine, ca şi ieri,
va sângera sau va iubi.


O, brad frumos

Radu Gyr

O, brad frumos, ce sfânt păreai
în alta sarbatoare.
Mă vad copil cu păr bălai
şi ochii de cicoare.
Revăd un scump si drag cămin
şi chipul mamei sfinte,
imagini de Craciun senin
mi-apar si azi în minte.

Un brad cu daruri si lumini
în amintiri s 'arată.
In vis zâmbeste ca un crin
copilul de-altădată.
Intregul cer era deschis
deasupra frunţii mele.
Azi strâng doar pulbere de vis
si numai scrum din stele.

Copil bălai, Crăciun si brad
s~au stins în alte zile.
Azi numai lacrimile cad,
pe~ ngălbenite file...
Azi nu mai vine Mos Craciun
cu barba-i jucause,
ci doar tristeţile mi-adun
sa-mi plângă lângă uşe...

In bezna temniţei mă frâng
sub grele lespezi mute,
şi 'mpovărat de doruri plâng
pe amintiri pierdute.
Omătul spulberat de vânt
se cerne prin zăbrele
si-mi pare temniţa mormânt
al tinereţii mele...


Ofranda

Radu Gyr

Din rănile si’nfrangerile noastre
intindem punte noilor destine
o punte de margean peste dezastre,
s’o urce paşii lumii care vine.

Cu orişicare rană care doare,
din orice răzvratire mai adâncă,
am pus o za pe piepturi viitoare
si-o spadă grea in maini ce nu sunt incă.

Iar dacă-am plâns, din lacrima măiastră
va creşte-o mângâiere de mătase
pe care mâine unii au s’o lase
la alte frunţi ce cresc din fruntea noastră.

Iar dacă’n noaptea smârcului şi-a roatei
inchidem lanţuri, inima si rana,
din dăruirea noastră subterană
va creşte pâine pentru foamea gloatei.


Penitenciar

Radu Gyr

Ciorba pute-a mormânt. Uneori, un chip de madonă
pluteşte în zeama din blid.
Gardienii bombănesc, înjură, ordonă
creşte umbra Domnului Prim proiectată pe zid.

Speriaţi de tăceri, trec sfioşi condamnaţii,
ochii aleargă pe jos după mucuri fumate
şi după-o coajă uscată de libertate.
Paşii lor nu se aud, calcă prin spaţii.

Lin traversează nemărginirea,
şchioapătă’ncet, urmăriţi de gardianul sever
parcă de glezne trag amintirea,
sau, poate, eternitatea de fier...

La 5, mămăliga. La 6, ca’ntotdeauna,
închiderea. Lacătul. După zăbrele,
hoţii sparg case de bani, sus, în stele,
pumnii toţi asasinează luna.

Târziu, tâmpla unuia - numai jind, numai dor -
stă de vorbă cu Dumnezeu, sus, la gratii..
În visul osândiţilor e joi, şi e vorbitor,
şi vin cu ţigări nevestele şi-odraslele tatii...


Plimbare în cerc

Radu Gyr

Din moartea noastră’nchisă în milenii
ne scot în curtea hâdă gardienii.
Cu ochii goi şi stinşi de suferinţă
ne învârtim într’o circumferinţă.

Călcăm absenţi, - mecanice cadenţe -
făcând maneju-acestei penitenţe,
reglementar, sub cerul ca o zdreanţă
păşim toţi, unul după altul la distanţă.

Cu mâini de mort, cu feţe de mumie,
strigoi în uniformă pămîntie,
în geometria cercului tăcerii,
tăcem, cum ne ordonă temnicerii.

Ce veşted pare-n ziua incoloră
văzduhul jumătăţilor de oră,
ce sec e basmul lumii şi ce slut e
când paşii dau ocol în trei minute.

Cum universu’ntreg încape’n bliduri,
în micul nostru cosmos între ziduri
şi cum măsura vremii n’o mai bate
decât în rostul pâinii’nfulecate....

Azi nu ne pasă dacă mai tresaltă
destinul nostru searbăd ca o baltă,
cum nu ne pasă dacă-i luni sau miercuri,
domesticiţi geometricelor cercuri.

Ieri, ne sugeau aducerile-aminte;
azi nu ne pasă de ce-a fost ’nainte...
Cu ochii grei şi supţi de suferinţă,
ne’mpleticim într’o circumferinţă.



Poveste

Radu Gyr

Am avut un copil si-o nevastă
Acum o sută, o mie de ani.
Auziţi păianjeni ? Auziti şobolani ?
Am avut un copil şi-o nevastă.

Când a fost fericirea aceea
cu chipuri pământeşti diafane ?
Innecuri, sfârşituri de lumi, uragane,
mi-au smuls din viaţă odrasla, femeia.

Au trecut o sută cinci sute de ani,
s-au rupt munţii şi-au crescut bozii.
Rareori ca dinamita fac explozii,
amintirile ascunse prin bolovani.

Şi în tăcerea lor scurt detunată
un chip îmi zâmbeşte şi coase.
Din pat, două mâini mici, somnoroase,
întinse, parcă mă fulgeră : ' - Tata !'

Aicea nu-mi spune nimeni pe nume,
Trec sutele de ani la-ntâmplare.
Aicea sunt : ma~ a~la, un oarecare,
apoi cad iaraşi in bezne postume.

Dar ce-i ? S-a rupt cerul ? E mort Dumnezeu ?
Şi suntem numai trei din toate ?
Viaţa-i de scrum si am rămas in cetate
doar noi : veşnicia, celula si eu !...

De-aş zări măcar o frântură de stea !
Ce fiară-i vesnicia, ce fiară !
I-aş cere să-mi dea un capăt de sfoară
şi de milenii să mă spânzur cu ea.


Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!

Radu Gyr

Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
nu pentru pătule, nu pentru pogoane,
ci pentru văzduhul tau liber de mâine,
ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!

Pentru sângele neamului tau curs prin şanţuri,
pentru cântecul tau ţintuit în piroane,
pentru lacrima soarelui tau, pus în lanţuri,
ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!

Nu pentru mânia scrâşnită’n masele,
ci ca s’aduni chiuind pe tăpşane
o claie de cer şi-o caciulă de stele,
ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!

Aşa, ca sa bei libertatea din ciuturi
şi’n ea sa te-afunzi ca un cer în bulboane
şi zarzării ei peste tine să-i scuturi,
ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!

Aşa, ca să-ţi pui tot sărutul fierbinte,
pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,
pe toate ce slobote-ti ies înainte,
ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!

Ridică-te Gheorghe pe lanţuri si funii!
Ridică-te Ioane pe sfinte ciolane!
Şi sus, ca lumina din urma furtunii,
ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!...


Rugă nemernică

Radu Gyr

Nu mă-nvăţa să fug, Părinte,
de răni, de lacrimi de catran.
Ele dau freamăt mai fierbinte
acestui sânge pământean.

Nu fi nici paşilor mei paznic,
nici de năpârci nu mă păzi.
Numai veninul lor năpraznic
mă limpezeşte zi de zi.

Si nu-mi trimite nici heruvii
să-mi deie zborul lor înalt,
când sunt făcut să fierb in in fluvii
de crunta lavă si asfalt.

Doar om mă vreau, răsfiert în smoală,
în uragane si-n căderi,
mai bun prin plâns ce mă spală
si tot mai om, prin sfâşieri.

Să nu-mi pui aripa de inger,
ci lasa-mi chipul meu de lut,
să iert, să cânt, să gem, să sângerez,
în dorul raiului pierdut.


Rugaciune

Radu Gyr

Stapâne-nsângerat, Domn al luminii
si Vesnicie limpede, Iisuse !
Tu, care ai primit pe frunte spinii
si cuie-adânci în mâinile-ti supuse,

Tu, Domn al Rastignirii si-nvierii
care din cruce ne-ai facut lumina
si Rasarit din ranile tacerii
si cântec din osânda-ti fara vina -

da-ne-nclestarea Ta, da-ne puterea
din ceasul pironirii-nsângerate,
sa ne primim si cuiele si fierea
ca Tine-n marea Ta siguratate.

Pe fruntea tarii zâmbetul ti-l pune
si Neamul care-acum osânda-si duce
învata-l Tu amara rugaciune
din clipele suirilor pe cruce.

Cu mâna Ta ca borangicul lunii,
din rani opreste sângele fierbinte,
închide-n piepturi geamatul furtunii,
saruta-i tarii lacrimile sfinte !

si sus pe crucea crâncena, pe care
sta Neamul nostru-nsângerat, Tu scrie,
Iisuse, un aprins inel de soare,
ca semn al Învierii ce-o sa vina.

si spune mortilor din lut sa nu blesteme,
ci sub trifoi, sub dâmburi, sub secara,
sa-astepte pasii Tai calcând prin tara
si semnul muntilor ce vor aprinde steme.

si spune mortilor de sub troite sfinte
ca va veni cândva o dimineata
când Neamu-ntreg va fulgera la viata,
cuminecat prin mortii din morminte.


Rugăciune

Radu Gyr

Doamne, păzeşte-ne, Doamne, ai milă...
Sunt ca o scorbură veche’ntr’un tei.
În noaptea mea şi-a lăsat Amintirea prăsilă
toate năpârcile ei.

Nu mai pot s-o îndur, dezmăţata.
iese de peste tot, din pereţi,
şi-mi zvârle’n culcuş cu lopata
urzici, şi cărbuni şi scaeţii.

Doamne, nici pieptul, nic ochii, nici gura
nu vor să-i mai rabde pojarul.
Mă zvârcolesc ca pe plită ţiparul,
atât de cumplită-i arsura...

Seacă-mă Doamne, de-aduceri aminte,
aşa cum seci, vara, puhoaiele,
şi nopţile mele aprinse despoaie-le,
cum, toamna, pădurea o despoi de veşminte.

Fii şi Tu, Doamne, o singură dată,
ucigaş şi tâlhar la răscruci:
jefuieşte-mi rădvanul meu cu năluci
şi strânge-mi trecutul de beregată...

Pradă-mi tot cerul, hoţeşte-mi toti anii,
cum m-ai fura de arginţi şi podoabe...
Vreau să fiu sterp, cum sunt bolovanii,
şi gol cum e stânca pe labe.

Cremene’n mine,’n osândă, ’n omăt,
muşchiul tăcerii sa mă înece,
furtunile dorului să dea indărăt,
rupte din piatra mea rece.


Sângele temniţei

Radu Gyr

Dacă-mi lipesc urechea de cimentul celulei
ascult, ascult
cum sângele temniţei, ca un mare tumult,
ca un geamăt abrupt,
curge pe dedesupt,
curge torent de veninuri amare,
ţinut in pământ sub zăvoare.

Sângele temniţei, prizonier,
gâlgâie ’n crunta durere
pe sub piatră şi pe sub fier,
pe sub osândă, pe sub zăcere,
prin subterane artere.

Lipesc urechea jos şi-l aud:
uneori fierbe un muget fierbinte,
plânge, plânge in fund de morminte
Alteori ţipă, sălbatec şi crud
ca o apriga pofta de viaţă,
sau şuieră-a ispită răzleaţă,
cu brânciul ei aţâţător
la jaf, la omor...

Sub marii amari bolovani,
cineva urlă de-o mie de ani,
cineva cântă de-un veac,
cineva nare geamăt, nici leac,
altul cheamă şi cheamă,
altul blesteamă,
altul cu ’ntreg cuţitul
ucide granitul...

Sub marii, amari bolovani,
Sângele temniţei fierbe de-o mie de ani
Aud, aud,
cu urechea pe piatra plecată,
gârla lui răsculată.
li simt, ii simt
smoala aprinsă, fonta lichidă,
otrava toridă.

Şi carnea mea trosneşte deodată,
din zăvoare drăceşti,
prind mădularele să se deschidă
ca nişte uşi, ca nişte fereşti:
- Intră, sânge al temniţei, intră,
vino din funduri nepământeşti,
vino să mă cotropeşti...

Il chem, il chem, iar şi iar,
Şi sângele temniţei vine,
vine şi urcă în mine,
clocotitor de pojar.
Sângele temniţei urcă in mine
cu neodihnitul lui zvon,
din fier, din iad, din beton...

Şi sângele temniţei sparge belciuge,
Şi urcă în mine şi muge,
şi fierbe şi geme şi plânge,
crâncenul temniţei sânge.

Şi ard eu el, şi vuiesc, şi mă zbat,
şi urlu şi sânger, cu fluxu-i turbat,
şi când, pe urmă, roşul torent
se trage din mine, indărăt, în
ciment,
cu sângele temniţei greu
mă trag din mine şi eu,
şi plec cu el, cu grozavu-i şuvoi,
sub ciment, înapoi...


Stepă ucraineană

Radu Gyr

Curgând din Miază-Noapte, zbârcită, largă, arsă,
cu veacul si tăcerea în goluri verzi se varsă.

O simti cum vine parcă din moarte si uitare,
ducând sfâsietoarea vecie în spinare.

Rar, câte-un dâmb clipeste din geană sub un nor,
sau schioapătă, departe, un pom într-un picior.

Clocite, smârcuri negre spre zariste se lasă,
fierbându-si mormolocii sub lintita vâscoasă.

E-n tot o deznădejde, o dezolantă silă...
Cad din văzduh, bolnave, mari păsări de argilă,

si linistea se cască, setoasă, ca o fiară,
lingând pe margini cerul si apa lui amară...

In zori de zi, ca plurnbul topit sfârâie golul
tãriilor si urcă, necrutător, pârjolul.

Pământul surd se coace si crapă sub văpaie,
si arsita-l scobeste cu gheara-n măruntaie.

Amiaza nemiloasă, din granita ei spartă,
veninul care arde prin ierburi şi-l deşartă.

Si aerul trosneşte... şi zările leşină...
Ci, deodată, stepa oftează in lumină.

Cu nările zvâcninde, adulmecând, tresare
si, lung miroase ploaia gonind din depărtare.

Din adâncimi mongole, din hău fără 'nceputuri,
cresc norii cu hangere de fulgere si cnuturi.

Vin hoarde de cenusă si clocotesc cazane,
bat vânturile stepa cu vinete ciocane.

Vecia urlă. Norii îşi leapădă tăciunii,
si mormăie şi joacă ursoaicele furtunii.

Cu jordii, ploaia bate câmpia-n pielea goală.
Mânjind văzduhul, vântul îi card-n cârcă smoală.

Ies smârcurile-afară din gropnite si pleacă
să rupă clăi răzlete in goana lor buimacă.

Zbârlit, îsi umflă guşa şi dusmănos, nămolul,
sub tunetele care se dau de-a rostogolul.

Imensă, stepa geme, se clatină şi fierbe...
Târziu, aduce noaptea pe umerii ei jerbe

de stele şi le-aprinde opalele mirate,
sus, peste amintirea furtunii destrămate.

O limpezime rece îngheată juvaere
şi subtiază poduri de vis si de părere.

Iconostasul noptii se-naltă cu sfială,
si toată stepa-ncepe o rugă vegetală.

Un imn ciudat mijeşte din santuri, din băltoace
Si numai dintr-un capăt de lume fără pace,

flămând, ca o lupoaică la pândă, tunul latră,
scuipându-si, peste basme, plămânii lui de piatrã.

Saltz, August, 1941


Tăcem din gură

Radu Gyr

Din tot, ne-a mai rămas aieve,
acest zid grav, aceste dreve.
Crunt ferecaţi in piatra dură
cu pumnii strânşi, tăcem din gură.

Tăcem, parc 'am tăcea de veacuri
ca nişte funduri vechi de lacuri.
Şi ferecat în bezna sură,
de mii de ani, tăcem din gură.

Ei: ziduri, lanţuri, temnicerii,
noi, numai cremenea tăcerii.
Ei, biciuri cu bătăi si ură,
noi, uriaş inghet pe gură.

Deasupra vremii si genunii,
tăcem ca spinii si tăciunii.
Tăcem ca lama de custură,
tăcem mereu, tăcem din gură.

Ne linge frigul pe ciolane,
ei, foame, cuie si ciocane
si orice zi e-o muşcătură.
Scrâşnind din dinţi, tacem din gură.

Tăcem ca lacătul pe uşe,
tăcem ca focul sub cenuşe,
tăcem... dar noaptea sub celule,
vuiesc torente nesătule.

Un zgomot bubuie departe,
se dărmă parcă ziduri sparte
şi parcă lanţuri cad în zgură.
Noi asteptăm, tăcem din gură.


Toamna în temniţă

Radu Gyr

Toamnei, în temniţă, nu-i vedem lămpile-aprinse.
Adulmecăm doar mirosul ei bun ca aburul ciorbii,
şi-o pipăim pe’ntunerec, ca orbii,
printre zăbrele, cu mâinile’ntinse...

Toamna, în temniţă, n-o vedem nicodată.
Dar noaptea-auzim cum tuşesc celule, alături,
şi-o simţim lunecând ca o căţea mare, roşcată,
momită să lingă sângele cald, vomitat de sub pături.

Ziua, poate ni-i dor de parcuri fastuoase
cu steaguri de purpură şi steme regale...
Seara, -ascultăm şiruind burniţe negre în oase,
şi-om muri fericiţi intr-un pat alb, prin spitale.

Toamna, în temniţă, n-o vedem nicodată,
o pipăim ca infirmii, o mirosim ca dulăii...
O, de-ar intra printre gratii, o frunză incendiată,
i-am duce la buze pâlpâirea văpăii,

apoi am pune-o în piept şi-am scoate inima afară,
şi inima veche ploii i-am da-o, s’o ia şi s’o joace
prin mahalale uitate şi pe maidane sărace,
unde, desculţi, anii noştri în bile jucau, odinioară...


Vecinul care-a murit

Radu Gyr

In celula de-alături a murit alaltaieri unul.
Era un vieţas ofticos.
Tusea-i sunase mai neagră de cum e ceaunul,
si-o noapte-a vărsat sânge pe jos.

Sta zugrăvit cu văpsele sarace - sfânt pe şindrilă -
când lacătu’n zori a svâcnit.
Amar, înlemnise obrazul in crâncena silă.
Gardianul aşa l-a găsit.

Au venit alţi doi paznici, trăgând mohorâţi din ţigară,
şi’ntr ’o pătură ruptă l-au pus.
Mâna-i curgea ca o zdreanţă din uniforma-i murdară,
şi ei l-au luat si l-au dus.

Galbeni, de după zăbrele pândeau, tăcuţi, osândiţii
cum leşul afară e scos.
Pe gardieni si pe mort ploua vânăt, dupa tradiţii,
vânăt, tărăgănat si cleios...

In celula de alături a murit alaltăieri unul.
L-au luat şi l-au dus de la noi...
Dar, noaptea, cand ploşniţa suge si luna e ca tutunul,
ocnaşul mort a venit înapoi.

Mi-a venit la vizetă cu paşii de frunze: - Hai, frate.
Am sărit de pe scândura mea.
Obrazul si ochii-i luceau de fericiri dilatate,
si putreda-i gură zâmbea.

-Hai, frate, mi-a spus, si-un freamăt parca-l bătea intr’o dungă.
M-aşteaptă afar’un landou.
Deasupra temniţei m’am plimbat cât e noaptea de lungă,
şi plec cu landoul din nou.

Nu, nu m’au ros niciodată oftica, foamea, păduchii,
în stele am grajd de aur curat.
Landoul meu are ocale de-azur pe roate, pe muchii,
noaptea’ n celulă mi l-am lucrat.

Vecine, vazduhul ne cheamă vibrând din vechi violoncele.
Vezi Calea Laptelui, sus, peste noi?
E drumul ocnaşilor: uite, i-am intâlnit printre stele
din lanţuri sunând, în convoi.

Vino cu mine. Din rogojină fă-ţi verde trăsură.
Sunt paturi albe sus, şi sunt pâini.
Ne-aşteaptă’n luceafăr Iisus, cu lapte cald si prescură
şi-un pahar plin cu lacrimi, in mâini.


Voi n-aţi fost cu noi în celule

Radu Gyr

Voi n-aţi fost cu noi în celule
să ştiţi ce e viaţa de bezne,
sub ghiare de fiară, cu guri nesătule,
voi nu ştiţi ce-i omul când prinde să urle,
strivit de catuşe la glezne.

Voi n-aţi plâns în palme, fierbinte,
străpunşi de cuţitul trădării.
Sub cer fără stele, în drum spre morminte,
voi n-aţi dus povara durerilor sfinte
spre slava si binele ţării.

In cântec cu noi laolaltă
trecând printre umbre pereţii,
voi n-aţi cunoscut frumuseţea înaltă
cum dorul irumpe, cum inima saltă
gonind dupa harpele vieţii
Ce-i munca de braţe plăpânde,
ce-i jugul, ce-i rânjet de monstru,
cum scârţie osul când frigul pătrunde,
ce-i foamea, ce-i setea, voi n-aveţi de unde
să spuneţi aproapelui vostru.

Voi nu ştiţi în crunta-nchisoare
cum minte speranţa si visul,
când uşile grele se-nchid în zăvoare,
şi-n teama de groaznica lui inclestare
pe sine se vinde învinsul.

Aţi stat la ospeţe-ncărcate
gonind dupa fast si orgoliu,
nici mila de noi si nici dor, nici dreptate,
nici candel-aprinsă şi nici libertate,
doar ghimpii imensului doliu.

Aşa sunteţi toţi cei ce credeţi
că pumnul e singura faimă.
Făţarnici la cuget, pe-alături ne treceţi,
când noi cu obrajii ca pământul de vineţi,
gustăm din osandă si spaimă.

Când porţile sparge-se-or toate
si morţii vor prinde să urle,
când lanţuri şi ziduri cădea-vor sfărmate,
voi nu ştiţi ce-nseamnă-nvierea din moarte,
căci n-aţi fost cu noi în celule.


Zăbrele

Radu Gyr

Inimă, - viaţa plesneşte afară
auzi-o, din toate păstăile ei...
Aici gem zăvoare şi zornăie chei,
oftează la uşi drugii grei,
şi lacătul rage’njunghiat ca o fiară.

lnimă, - soarele-afara se’mbată
Şi sparge’n beţii oglinzi şi brăţări...
Aici, in celule zăcute’n uitări,
soarele pute şi stăruie’n nări
ca un hoit într-o groapă uitată...

lnimă, - dragostea cheamă şi joacă,
afară, cu ţâţele goale, pe strazi...
Aici, ca strivit sub capacu’unei lăzi,
sângele urlă, năuc dupa prăzi
şi carnea scrâşneşte, buimacă...

lnimă, - vremea e gârlă zbârlită,
auzi-o cum curge afară pe scoc...
Aici, vremea-i stâncă, giganticu-i bloc
stă peste noi ca un munte de foc...

Dă-mi târnăcoape, dă-mi dinamită,
s’o fac să sară din loc!


Zodie

Radu Gyr

Nopţi la rând urmăresc prin vizetă
beznele, beznele, beznele...
Odinioară, citeam stelele. Lesne le
buchiseam slovele, scrise pe boltă cu cretă.

Voiam să-mi învăţ zodia pe dinafară
şi-o visam scrisă cu litere’nalte, citeţe.
Credeam ca steaua mea e o caleaşcă la scară,
să mă ducă, trasă de cerbi, peste râpi şi podeţe..

Cum caută azi ochiul, cu duşmănie,
steaua nemernică şi blestemată!
Ce târfă de stea, ce năpârcă spurcată,
cum ar rupe-o cu dinţii, din puşcărie!...

Maică, maicuţă albă, măicuţă bună,
când îmi coseai, surâzând, azur şi pieptare,
ghiceai tu zilele mele cu ghiare ?

Maică, măicuţă bună,
piciului tău cu părul de lună
îi sărutai mânuţele albe, plăpândele,
îi alungai lacrima, negura, pândele,
şi ţi-l visai în rădvan de coji de alună,
prinţ călărind pe furtună...

Acum ţi-l rod toate osândele
şi temniţele toate, flămândele.

Taică, tăicuţule, taică,
îţi aminteşti de şcolarul bălai,
cu bereta lui marinară,
pe care-l duceai, pe subt basm, pe subt rai,
de mână, la şcoala primară?

Unchiaşule, tu nu ştiai
că zâmbetul tău se coboară
pe-o ticăloasă osândă de fiară.

Tăicuţule, taică,
feciorul tau se zbate ca o lupoaică,
se zvârcoleşte şi urlă in cuşcă
şi zgârie drugii şi-i muşcă..

O, ce alb era totul, odinioară
Alb patul cu îngeri, albă şcoala primară,
albă dumineca, albă vacanţa
alb jocul cu ţurca, şi mingea..

Au rămas otreapa şi zdreanţa
scuipatul, ocna, funingea,
Si din ţâncul vostru, firav ca lumina,
nu se mai vede decat jivina,
jivina din temniţa asta turbată...

Jeliţi-mă, maică si tată.


Cum Doamne, stiut-ai

Alexandru Tomescu

(Tatalui meu, fost detinut politic)

M-au impins in celula, abia respiram
Obrajii ardeau ca flacari de torta,
Picioarele vineti cu greu le taram,
Langa zid m-am lasat, sleit fara forta.

Pierdusem idea, nu mai stiam,
Pe cel ce ragneste, pe cel ce lovea.
"Desfaceti catusa", asa ii rugam,
"Sa-mi trag rasuflarea, sa ma pot inchina."

Am facut semnul crucii cu umerii goi.
De camasa in parti trageau fiecare,
Aveau in priviri, luciferi si strigoi,
Si-n suflet, nici urma de remuscare..

M-am rugat pentru ei, calai rataciti,
Pentru cei de acasa, ce poate-i asteapta,
Pentru cei ce se cred etern fericiti,
Pentru cei care cred, intr-o lume mai dreapta…

Atunci s-a ivit intr-un colt, undeva
O Sfanta Lumina in negrul decor,
Reflecta o faptura ce parca plutea:
M-am simtit mantuit, as fi vrut ca sa mor…

"Ridica-te Gheorghe, sunt Ingerul Tau!"
Am ramas inlemnit; ce mare minune!
Cum Doamne stiut-ai ca mie mi-e rau,
Aici sub pamanturi, la margini de lume?


 Petitie Online pentru Apararea Istoriei Romaniei
 Golgota BASARABIEI
 Atrocitati maghiare
 MEMORIU CATRE GUVERN Introducerea actelor biometrice - o problema de constiinta si libertate
 Anul EMINESCU
 Semnati petitia impotriva insemnarii electronice
Atitudini
 Coaliţia Impotriva Statului Poliţienesc
 NU vaccinului GARDASIL!
 NU sodomizării României!
 Denunţarea Tratatului cu Ucraina
Comunism

Procesul comunismului
 Holocaustul rosu in cifre
 Imagini ale genocidului comunist
 Cugetări despre comunism
 Condamnarea comunismului
 Pledoarii, mărturii
 Inculpaţii (Călăii)
 Crime, dovezi, mărturii
 Securitatea
 Spălarea creierelor
 Dizidenţa in România
 Universul concentrationar
 Deportarea românilor din Basarabia, Bucovina, Herta
 Holocaustul comunist din Basarabia
 Colectivizarea agriculturii
 Decapitarea Armatei
 Biserica intemniţată
 Vieti la comandă
 Represiunea impotriva culturii
 Literatura şi detentie
 Pateric al Inchisorilor Române
 Internationala terorismului comunist
 Convenţia de armistiţiu cu URSS
 Directivele NKVD pentru ţările din orbita sovietică
 Greva Minerilor din Valea Jiului 1977
 15 Noiembrie 1987
 Crima ca politică de partid şi de stat
 Despre Holocaust
 Raportul Tismaneanu
 Procesul comunismului - Cluj, 7 septembrie 2006
 Documente
 ProcesulComunismului.com
 Referinţe anticomuniste
Comunism

Paul Goma
 Bio-bibliografie
 Procesul comunismului: Scrieri
 Articole, scrisori
 USR şi cenzura stalinistă
Comunism

Rezistenţa anticomunistă
 Rezistenţa anticomunistă
 Eroii Rezistenţei
 Manifestări anticomuniste
Comunism

Martiriul Românilor
 Fântâna Alba, Bucovina
 Ţiganca, Basarabia
 Lagărul de exterminare Bălţi
 Războiul din Transnistria
 Lagăre de exterminare
 Martiriul românilor ardeleni
 Cimitire de eroi
Comunism

Oameni care au fost
 Elisabeta Rizea
 Petre Ţuţea
 Sergiu Al-George
 Mircea Vulcănescu
 Nicolae Steinhardt
 Valeriu Gafencu
 Cornel Dumitrescu
Comunism

Documente
 Cărti in format pdf, doc
 Fişiere audio
 Fişiere video
 Cărţi ortodoxe
Piata Universitatii

 Link-uri
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Mihai Eminescu
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Românii de langa noi
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunitati, asociatii
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Presa
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Arta, istorie, literatura
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Referinte anticomuniste
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Referinte ortodoxe
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989... Toate ...

 Arhiva
an:   luna: 

 GID-România cautare

 Galerii foto
  Rezistenta anticomunista si antiruseasca
  Jerta Reintregirii
  "Piata Universitatii" 1990
  Basarabia
  Cernauti
  Diverse
  Balada pentru credinta neamului

 
  Agresiunea ruseasca contra Romaniei
  Mineriada
  Insula Serpilor
  Romanii din Kazahstan
  Martiri romani din Transilvania
  Parintele Teoctist
  Amita Bhose
  Revista Veghea
  Politica la romani
  Timocul, 1939
  Valea Timocului
Starea Presei
alternativa
 Literatura si detentie

Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989
| Kilometrul 0 - GID - Prima Pagina | BASARABIA - Transnistria - Prima Pagina | Harta Site | Contact GID |
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989
  Grupul Independent pentru Democratie (GID) aparut in ianuarie 1990, ca un grup apolitic ce a mizat pe calitatea morala si tineretea spirituala a membrilor sai, implicat activ in miscarea revolutionara anticomunistă a anilor 90, isi continua activitatea pentru democratizarea, de-comunizarea si reintregirea României, pentru declansarea procesului comunismului, condamnarea Holocaustului Rosu (Genocidul Comunist), denuntarea pactului Hitler-Stalin, pentru aflarea adevarului despre Revolutia din 1989 si Mineriada din 13 - 15 iunie 1990, pentru renasterea morala si spirituala a românilor din actualele granite dar si din Basarabia, Bucovina, Herta, Timoc, Voivodina, Cadrilater, Transcarpatia, Kazahstan sau alte tinuturi mai mult sau mai putin indepartate. Toate actiunile GID, inclusiv http://gid-romania.com, sunt realizate prin voluntariat si prin contributia financiara a membrilor GID. Contact: gid-romania@gid-romania.com  
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista