| 27 Martie 1918 |
  
Primavara de la Chisinau (Foto: Andrei Vartic) |
|
| | | 27 Martie 1918 - Actul Unirii cu Basarabia
Votat de Sfatul Ţării la 27 martie St. V. 1918
În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România.
Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!
Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ; Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa; Secretarul Sfatului Ţării I. Buzdugan
(preluare din www.cimec.ro/Istorie/Unire) |  |
|
| | | Lege asupra ratificării unirii Basarabiei cu România
(31 decembrie 1919)
Art. unic. Se ratifică, investindu-se cu putere de lege, decretul-lege nr. 842 din 9 aprilie 1918, publicat în "Monitorul oficial", nr. 8 din 10 aprilie 1918, privitor la unirea Basarabiei cu vechiul Regat al României, în cuprinderea următoare:
Ferdinand I
Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al României,
La toţi de faţă şi viitori, sănătate: | |
Sfatul Ţării din Basarabia, în şedinţa de la 27 martie (9 aprilie) 1918, votând prin 86 de voturi pentru, contra 3, fiind şi 36 de abţineri, următoarea rezoluţiune:
"În numele poporului Basarabiei Sfatul Ţării declară:
Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărească soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna,
Se uneşte cu mama sa România."
Şi prezidentul Consilului nostru declarând că: "În numele poporului român şi al regelui, M.S. Ferdinand I al României, ia act de acest vot quasi unanim şi declară la rândul lui Basarabia unită cu România de veci şi indivizibilă".
Dat în Iaşi, la 9 aprilie 1918.
Preşedintele Consiliului de Miniştri, A. Marghiloman.
Ministru de justiţie, D. Dobrescu.
Această lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni.
Preşedinte, N. Iorga.
Secretar, Teodosie Bârca.
Această lege s-a votat de Senat în şedinţa de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni.
P. Preşedinte, Dr. C. Şumuleanu.
Secretar, I. Balbareu.
Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul statului şi publicată în "Monitorul oficial".
Dat în Bucureşti, la 31 decembrie 1919.
"Monitorul oficial", din 1 ianuarie 1920
(preluare din www.unibuc.ro/eBooks/istorie) |
| | | Basarabia şi Actul de la 27 martie 1918
Andrei Vartic, VoceaBasarabiei.com, 27 Martie 2007
Primul lucru pe care nu trebuie să-l uităm atunci când vorbim despre Basarabia este că, aşa cum ne învăţa Mihai Eminescu, "Basarabia este pământ românesc!". Poporul român s-a născut între Nistru şi Prut exact atunci când el s-a manifestat şi pe Mureş, Argeş, Siret, şi în Banat, Crişana, Oltenia, Maramureş, Muntenia, Moldova, Dobrogea şi tot Ardealul. Basarabia, ca parte a străvechii Moldove, este şi parte a întregului spaţiu de locuire a poporului român. Basarabia, ca purtătoare a sintagmei antroponimice a Basarabilor, cei care au creat la 1340 primul stat modern românesc, nici nu poate fi cedată vreodată, fiind şi spaţiu matcă al neamului românesc, şi spaţiu sacru al poporului nostru.  continuare |
| | | Basarabia, reduta Europei
Andrei Vartic
Fiindcă pe 27 martie 2006 sunt 88 de ani de când Sfatul Ţării a declanşat procesul Marii Uniri se iscă şi întrebarea: exista naţionalism românesc în Basarabia? Desigur. Şi încă foarte mult. De ce? Fiindcă există şi mai mult rasism rusesc amestecat şi cu internaţionalism comunist. Şi încă şi mai mult mesianism ortodox rusesc. Vladimir Voronin spunea zilele acestea că nu va admite rusofobie in RM. Şi foarte bine va face... Dar românofobie (Voronin însuşi a denumit, şi de multe ori, tricolorul "steag fascist", poporul român "popor de ţigani", iar România "stat imperialist")? Dar rasism? Dar apartheid? Dar mesianism? continuare |
| | | "Basarabia", articol de Mihai Eminescu
 | De cate ori s-au facut in Parlamentul nostru intrebari guvernului asupra adevaratelor conditii de pace ale Rusiei, de cate ori s-a ridicat in presa chestiunea Basarabiei, de atatea ori guvernul raspundea ca nu stie nimic, caci si celelalte guverne nu stiu nimic despre aceasta, iar in privinta Basarabiei ne raspundea "Romanul". Calomnii de-ale conservatorilor, ca sa discrediteze guvernul, scorniri ca sa amageasca opinia publica, cai verzi pe pereti si inventii care pun la indoiala loialitatea inaltului nostru aliat, cum care se va risipi la cea dintai raza de adevar. Iata, in fine, ca sosi generalul Ignatev, pentru a ne spune noua tuturor ca Dumnezeu a facut lumea la 1812 si ca pentru Rusia numai aceea e drept, ce s-a facut de atunci incoace. Deci, fiindca au anexat Basarabia la 1812, trebuie sa reanexeze astazi particica ce-am recapatat-o cu mare greu la 1856.
Stiindu-se ca lumea nu-i facuta la 1812 si Basarabia a fost a noastra din veacul al XIV-lea, ba poarta chiar numele celei mai vechi dinastii romanesti, a dinastiei Basarabilor, care luase partea de loc de la tatari intr-o vreme in care nu prea era vorba de imparatia ruseasca |
continuare |
| | | Artă şi cultură românească în Basarabia ocupată de comuniştii sovietici
Andrei Vartic, Chişinău
90 de ani în urmă, la 27 martie 1918, prin votarea Actului Unirii de către Sfatul Ţării Basarabia s-a declanşat fenomenul Marii Uniri a neamului românesc. Deşi a fost cercetat în profunzime în perioada interbelică a secolului XX, uneori ori cu destule accente mesianice, Actul Unirii Basarabiei cu România a fost apreciat în toată plenitudinea sa abia la marile manifestări, anticomuniste şi de renaştere naţională, care s-au declanşat spontan în Basarabia la începutul anului 1988. continuare |
| | | Rostind Basarabia, dupa 90 de ani
«Daca ar fi existat o vointa politica manifestata din partea Romaniei, atunci demult Moldova s-ar fi intors in componenta Romaniei. Daca ar fi existat o astfel de tendinta nationala, de reunificare a teritoriului sau, ea ar fi obtinut aceasta. Rusia nu este astazi in stare sa se impotriveasca.»
(Vladimir Bucovski, Brasov, 2006) continuare |
| | | |
"A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominatiei rusesti. Numele Basarab si Basarabeni exista cu mult inaintea vremii in care acest pamant devenise romanesc; acest nume singur este o istorie intreaga." Mihai Eminescu
"Basarabia e pamant romanesc. E pamantul lui Stefan cel Mare. Imi pare rau, eu sunt mai savant ca Stefan cel Mare. Dar, pe langa el, eu sunt un maturator. Si n-am eu dreptul sa renunt la pamantul asta. Daca-mi scoateti ochii, se gaseste vreun roman sa ma duca la mancare, la culcare si sa-mi dea sa mananc. Si nici atunci nu recunosc ca Basarabia e ruseasca." Petre Tutea
"Insuşi numele "Basarabia" ţipă sub condeiele ruseşti. Căci Basarabia nu insemnează decât ţara Basarabilor, precum Rusia inseamnă ţara ruşilor, România ţara românilor." Mihai Eminescu
"Ce le trebuia acestor monştri - intinşi pe două continente - bietul nostru petic de pământ? Si cum poate fi justificat, in logica omenească, faptul odios al acestei tâlhării internaţionale?" Gala Galaction, 2 iulie 1940 , despre ocuparea Basarabiei de către Armata Roşie, la 28 iunie 1940 |
| | | De la Nistru pân’ la Tisa
De la Nistru pân’ la Tisa
Tot Românul plânsu-mi-s-a
Ca nu mai poate strabate
De-atâta strainatate.
Din Hotin si pân’ la Mare
Vin Muscalii de-a calare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;
Din Boian la Vatra Dornii
Au umplut omida cornii
Si strainul te tot paste,
De nu te mai poti cunoaste.
Sus la munte, jos la vale
Si-au facut dusmanii cale;
Din Satmar pâna ’n Sacele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român saracul,
Indarat tot da ca racul,
Nici îi merge, nici se ’ndeamna,
Nici îi este toamna toamna,
Nici e vara vara lui
Si-i strain în tara lui.
Dela Turnu ’n Dorohoiu
Curg dusmanii în puhoiu
Si s’aseaza pe la noi;
Si cum vin cu drum de fier,
Toate cântecele pier,
Sboara paserile toate
De neagra strainatate.
Numai umbra spinului
La usa crestinului.
Isi desbraca tara sânul,
Codrul - frate cu Românul -
De secure se tot pleaca
Si isvoarele îi seaca -
Sarac în tara saraca!
Cine-au îndragit strainii
Mânca-i-ar inima cânii,
Mânca-i-ar casa pustia
Si neamul nemernicia.
Stefane, Maria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las’ Arhimandritului
Toata grija schitului,
Lasa grija Sfintilor
In sama parintilor,
Clopotele sa le traga
Ziua ’ntreaga, noaptea ’ntreaga,
Doar s’a ’ndura Dumnezeu
Ca sa-ti mântui neamul tau!
Tu te ’nalta din mormânt
Sa te-aud din corn sunând
Si Moldova adunând.
De-i suna din corn odata,
Ai s’aduni Moldova toata,
De-i suna de doua ori
Iti vin codri ’n ajutor,
De-i suna a treia oara
Toti dusmanii or sa piara
Din hotara în hotara,
Indragi-i-ar ciorile
Si spânzuratorile!
Stefan
..........
Poporul, ochi ’n lacrimi, jura in ceasul sânt
C’ o Românie una esistă pe pământ
Si au facut Credinta, Vointa lor cea tare
Din două tări mici, slabe, o Românie mare.
Cand oasele-mi albite, destul-is si ajung
Ca să destepte-o tară din somnul ei cel lung,
Ce poate face-atuncia sufletul meu cel mare
Care din noaptea mortii infiorat apare,
Sufletul meu de flăcări, de veacuri desmierdat?
Mihai Eminescu | 
Primavara de la Chisinau
Revolutia Anti-Comunista
in BASARABIA
9.01 - 29.04.2002
|
|
| | | Unirea Basarabiei cu România sărbătorită la Bucuresti, 27 martie 2008
Astazi, 27 martie 2008, la Bucuresti, in cadrul Conferintei dedicate aniversarii a 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania, participantii doresc sa aduca in atentia Presedintelui Romaniei si a opiniei publice temele majore care privesc situatia relatiilor dintre Bucuresti si Chisinau, cele doua capitale romanesti: continuare |
| | | Doua sau mai multe Romanii - provocare geopolitica, dilema existentiala sau insecuritate nationala ?
Comunicare la Conferinta Fundatiei pentru Romania dedicata celei de-a 90 aniversari a unirii Basarabiei cu Romania
Bucuresti, 27 martie 2008
Onorat auditoriu,
Respectuos Vă cer permisiunea să folosim acest prilej deosebit pentru a saluta apariţia Fundaţiei pentru România.
Să salutăm, aşadar, în acest aşezământ de imperioasă necesitate naţională, redeşteptarea şi întărirea tradiţiilor "Ligii pentru unitatea culturală a românilor" (înfiinţată la Bucureşti în anul 1890), în al cărei Manifest din 14 Decembrie 1914 se spunea : "Ceasul cel mare se apropie". continuare |
| | | Doua sau mai multe Romanii?
-- Hotararea Sfatului Tarii din 27 martie 1918 a insemnat o sfidare a velico-rusismului in haina comunista, si, drept consecinta, Lenin - tocmai el, adept al doctrinei wilsoniene a autodeterminarii popoarelor - va gira doctrinar obiectivul fundamental al politicii Rusiei Sovietelor fata de Romania: "Distrugerea fiintei statului national unitar roman" * Pe cale de consecinta, comunismul de sorginte leninist-stalinista a fost, de la inceputurile experimentarii sale in practica social-politica, un instrument antiromanesc; iar Partidul Comunist din Romania, afiliat Cominternului, a fost esentialmente un partid politic antistatal si antinational continuare |
| | | Aniversare amara
Nici o forta politica din Basarabia nu putut trece pe langa piatra de hotar a asumarii - sau nu! - a unionismului, pentru a-si dovedi astfel loialitatea fata de Rusia, locul unde se pronunta firmanul consacrarii. Actorii vietii politice de la Chisinau isi defineau pozitionarea in raport cu Partidul Popular Crestin Democrat (PPCD). Un Urechean, de pilda, avea grija sa precizeze, in 2004, ca, din punctul sau de vedere, unionismul echivala cu extremismul. Referindu-se la Partidul Popular Crestin Democrat, el declara emfatic: "Niciodata nu ma voi alia cu unionistii si extremistii". continuare |
| | | Presa rusa: Romania va cere sustinerea NATO pentru anexarea Republicii Moldova
Publicatia moscovita Prada (Adevarul) scrie in editia de sambata ca nu este exclus ca la summitul NATO pe care il va gazdui Romania sa ceara sustinerea Aliantei pentru aspiratiile sale de creare a "Romaniei Mari", prin alipirea teritoriului Republicii Moldova. Varianta "Kosovo pe dos" ar fi salutata de catre SUA, deoarece o atare situatie va slabi pozitiile Rusiei in regiunea Marii Negre, sustine Pravda. continuare |
| | | Sudul Basarabiei s-a rugat pentru reunirea cu România!
© www.voceabasarabiei.com
Luni, 17 martie, sudul Basarabiei a cinstit Actul Unirii Basarabiei cu România votat de Sfatul Ţării la 27 martie 1918. Manifestările au început în satul Chircani, unde un sobor de preoţi ai Mitropolieii Basarabiei au săvârşit un impresionant TeDeum în cinstea deputaţilor Sfatului Ţării.
continuare |
| | | Ungurimea, tiganimea si romanimea in fata Marii Uniri
Victor RONCEA, Ziua, 25 martie 2008
-- Tovarasii de drum gandesc asa: exista un presedinte, cum sa-l folosim!? Altii zic: ce frumos e aici la Cotroceni, pacat ca e locuit si de Basescu... Dupa care vin cu "sfaturi": "Lasati dom' presedinte cu Pactul Ribbentrop-Molotov! Ce sa-i mai condamnam oficial consecintele in anul 90 de la Marea Unire?! Ce daca Israelul face cele mai mari pregatiri din istorie pentru aniversarea a doar 60 de ani?! continuare |
| | | | La Balti a fost comemorata Declaratia de Unire a Basarabiei cu Romania
La 3 martie 2008 un mare grup de scriitori, istorici, profesori, studenti si elevi, reprezentatnti ai societatii civile, Forului Democrat al Romanilor, Asociatiei istoricilor, altor organizatii romanesti din Basarabia au comemorat la Balti cei 90 de ani de la votarea Declaratia Unirii Basarabiei cu Romania de catre zemstva Balti, eveniment care a avut loc la 3 martie 1918. Actiunea a inceput la orele 10.00 printr-o depunere de flori la monumentul lui Stefan cel Mare si Sfant din piata centrala a municipiului Balti la care, insa, nu au participat nici ofacialitatile din Balti, nici reprezentanti ai partidelor politice. continuare |
| | | Ziua unirii la Chisinau
Consiliul Director al FDRM a luat aseara, 14 februarie, 2008, decizia de a organiza la 27 martie 2008, impreuna cu toata societatea civila democrata din RM, o mare manifestare in Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau inchinata aniversarii a 90-ea de la votarea de catre Sfatul Tarii a Actului Marii Uniri cu Tara. continuare |
| | | Lectia despre Unificare
Victor RONCEA, Ziua, 20 martie 2006
"Prioritatea noastra nationala, de 50 de ani incoace, este reunificarea tarii, indiferent de coloratura Guvernului, de stanga, de dreapta, coalitie. Nu am recunoscut si nu vom recunoaste niciodata impartirea arbitrara a natiunii si a teritoriului ei firesc. Suntem implicati intr-un razboi geopolitic global si ne aflam la confluenta intereselor marilor puteri. Noi stim ca cine controleaza acest colt de pamant infipt in Mare poate controla intreg continentul." Desi as fi vrut ca aceste declaratii transante sa apartina unui oficial roman, din pacate nu este asa. Este vorba de o alta tara care traieste, aproape la indigo, soarta Romaniei: Coreea. Insa, spre deosebire de autoritatile de la Bucuresti, bine infestate de microbii si acarienii Moscovei, cele de la Seul - cei drept, ajutate de anti-virusii Washington-ului - chiar militeaza pentru reunificare. continuare |
| | | Mihai Eminescu
("Cestiunea retrocedarii...")
"Cestiunea retrocedarii Basarabiei cu incetul ajunge a fi o cestiune de existenta pentru poporul roman. Puternicul imparat Alexandru II staruieste sa cistige cu orice pret stapinirea asupra acestei parti din cea mai pretioasa parte a vetrei noastre stramosesti.
Intelegem pe deplin aceasta staruinta, deoarece, la urma urmelor, pentru interesele sale morale si materiale, orice stat face tot ce-i sta prin putinta: Rusia este o imparatie mare si puternica, iara noi sintem o tara mica si slaba; daca dar tarul Alexandru II este hotarit a lua Basarabia in stapinirea sa, pentru noi, Basarabia e pierduta. Dar daca ne dam bine seama, nici nu e vorba sa pierdem ori sa pastram Basarabia : vorba e cum o vom pierde ori cum o vom pastra.
Nenorocirea cea mare ce ni se poate intimpla nu este ca vom pierde si ramasita unei pretioase provincii pierdute; putem sa pierdem chiar mai mult decit atita, increderea in trainicia poporului roman. continuare |
| | | 27 martie in Basarabia
Pentru organizarea manifestarii populare inchinate celei de a 89-a aniversare a votarii Actului Marii Uniri de la 27 martie 1918, care a avut loc pe 25 martie in Sala Mare a Uniunii Scriitorilor de la Chisinau, poetul Nicolae Dabija, presedintele FDRM, fost deputat in Parlamentul de la Chisinau in doua legislaturi, membru de onoare al Academiei Romane, a fost chemat prin citatie penala la comisariatul de politie Buiucani pentru data de 27 martie, ora 8.30.
continuare |
| | | În unire e tăria
Mihai Eminescu
"Va să zică, dacă presupunem cumcă acest ziar e expresiunea opiniunei publice a Cehilor, atuncia Cehii cer o federatiune, care să garanteze desvoltarea liberă a fiecărui popor ca atare; - si se pare cumcă aceasta ar fi si ideia celorlalte nationalităti ale Austriei. continuare |
| | | BASARABIA, PAMANT ROMANESC
«A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominatiei rusesti. Numele Basarab si Basarabeni exista cu mult inaintea vremii in care acest pamant devenise romanesc;
acest nume singur este o istorie intreaga.» (Mihai Eminescu)
«Basarabia e pamânt românesc. E pamântul lui Stefan cel Mare. Imi pare rau, eu sunt mai savant ca Stefan cel Mare. Dar, pe linga el, eu sunt un maturator. Si n-am eu dreptul sa renunt la pamântul asta. Daca-mi scoateti ochii, se gaseste vreun român sa ma duca la mâncare, la culcare si sa-mi dea sa manânc. Si nici atunci nu recunosc ca Basarabia e ruseasca.» (Petre Tutea) |
| | | Proiectul Unirii si reformarea Romaniei
Victor RONCEA
Ziua, 28 martie 2005
1918. Un an de referinta din istoria Romaniei si a neamului romanesc. Sub indrumarea nationalistilor liberali ai lui Ion I. C. Bratianu, Romania lui 1918 se reintregea cu tinuturile sale istorice. Dupa ani in care marele politician si patriot roman negociase atent cu principalele puteri ale momentului reunirea si faurirea unei Romanii cu acelasi rol geopolitic ca si azi: pol de stabilitate la poarta Europei. In urma cu 87 de ani, la 27 martie, sfanta Basarabie revenea la tara sa, urmata de Bucovina, la 28 noiembrie si Transilvania, la 1 decembrie. continuare |
| | | Pentru voi, frati de peste Prut
Stravechi cetati, in urma de privesti
Pe Nistru ctitorite coroanele domnesti
Tighina si Soroca, Cetatea si Hotin
Tecutul si prezentul, amarnicul destin.
Si-au pus speranta-n ele, ca pietre de hotar,
S-opreasca navalirea si hoarda de barbar.
Au stat de veghe zile, si noptile cu luna
Strajeri viteji ca-n basme, la patria strabuna. continuare |
| | | Mihai Eminescu
("Fără a prejudeca hotărârile adunărilor...")
(...) Vrea Rusia să ne dea independenta ? N-o primim de la ea.
Vrea să ne dea Dobrogea ? Asemenea n-o primim.
Cu un cuvânt, de la Rusia nu primim nimic. N-avem nevoie de patronagiul ei special si nu-i cerem decât ceea ce sântem in drept a-i cere ei, ca oricărui om de rând, cu fata curată: să respecte pe deplin conventia incheiată cu noi. Nici s-a bătut pentru noi, nici n-am poftit-o să se bată; deci nu are dreptul de a trata cu Turcia in numele nostru. Nici ea s-a luptat pentru noi, nici noi pentru dânsa, ci fiecare pentru sine si ale sale; ea pentru a implini mandatul Europei si pentru confratii ei de peste Dunăre; noi pentru noi.
Deci incă o dată: Nu voim s-auzim de nici un aranjament cu Rusia, nu-i concedem dreptul de a trata in numele nostru, căci n-am insărcinat-o nici noi cu aceasta, nici puterile europene.
(Mihai Eminescu, Timpul, 28 ianuarie 1878; in Mihai Eminescu, Opere, vol. X, Ed. Academiei, 1989; pg. 42) |
| | | Basarabia pamânt românesc
Sandu Baltescu
Alternativa, 28 martie 2005
Plai romanesc, parte de Rasarit a Tarii Moldovei, a lui Stefan cel Mare, a strabunilor si urmasilor sai, Basarabia a fost anexata puterii rusesti in mod abuziv, la inceput de secol XIX. Mutand hotarul, impotriva celor firesti dela Nistrul involburat, strajerul pazitor de veacuri al tuturor navalirilor, si a vitregiilor timpurilor, la Prutul linistit, purtator de datini si traditii romanesti, s-a facut nu numai o mare nedreptate, ea este ca o taietura adanca si dureroasa in trupul viu al natiunii romane.
In jocul diplomatic al Marilor Puterii, Tarile Romane erau sub controlul Portii otomane dar aveau un asa-zis protectorat rusesc in fata ei. In timpul razboiului din 1806 - 1812 dintre Rusia si Imperiul Otoman, la intrevederea din 1808 de la Erfurt, Napoleon I Bonaparte a sprijinit ideea tarului Alexandru I (1801-1825) de a ocupa Tarile Romane. Datorita unor complicatii diplomatice si a rezistentei Portii Otomane l-au determinat pe tar sa se margineasca doar la Moldova, pana la Siret, iar apoi numai pana la Prut. |  |
continuare |
| | | "BASARABIA, PAMANT ROMANESC"
"Nu cred ca exagerez spunand ca ne aflam in fata unei mari carti de istorie, o carte menita sa marcheze o data importanta in cunoasterea si intelegerea locului si rolului Basarabiei in istoria romaneasca, dar si mai larg europeana. Redactate si publicate intre 1965 si 1982, stranse apoi in volum, in 1985, la München, in Editura Ion Dumitru, cele 16 articole care formeaza capitolele cartii de fata depasesc cu mult, ca informatie si interpretare, problematica relatiilor romano-ruse si romano-sovietice concentrata in destinul Basarabiei si Bucovinei de Nord. Ele ilustreaza, pe de o parte, istoria diplomatica a continentului european de la Napoleon si tarul Alexandru I la Hitler, Stalin si succesorii acestuia din urma, precum si strategia de expansiune a Rusiei tariste si sovietice spre stramtorile Marii Negre si spre marile calde". continuare |
| | | Unirea Basarabiei cu patria mamă
Pr prof dr Cezar Vasiliu
Observatorul
Istoria fiecărui popor consemnează momentele principale ale apariţiei, dezvoltării şi realizării sale. Dacă ar fi să căutăm un an providenţial pentru noi, românii, apoi fără îndoială acesta este 1918, realizarea României Mari, sub înţeleapta domnie a Regelui Ferdinand. Îceputul l-a făcut Basarabia, străvechiul pământ românesc dintre Prut, Nistru, Dunare şi Mare, care s-a unit cu România la 27 Martie 1918, deci acum 87 de ani.
Basarabia a făcut parte de la început din statul moldovean creat în 1359, având graniţa răsăriteană pe Nistru. O ştiau ruşii şi o recunoşteau prin tratatele ţarilor cu Domnii moldoveni Gheorghe Ştefan (1653-1668) sau cu Dimitrie Cantemir (1710-1711), dar nu le vor respecta - cum vom vedea mai târziu; o ştiau turcii, care o numeau Bogdania căci aici oprise Marele Ştefan pe otomani în înaintarea lor spre inima Europei, cronicarii lor recunoscând că abia în 1486 au cucerit de la Ştefan cel Mare cetăţile-cheie Chilia şi Cetatea Albă şi, mai târziu, în 1539, şi Tighina; o ştiau europenii, căci fără români la porţile Europei alta ar fi fost soarta vechiului continent.
Aşadar, drepturile românilor asupra Basarabiei, Bucovinei de nord, a Ţinutului Herţei sunt străvechi, iar temeiurile reântregirii din 1918 sunt bazate pe dreptul istoric, etnic şi pe consensul populaţiei locale, şi totuşi, în ciuda tuturor evidenţelor, ruşii au încălcat în trei rânduri dreptul internaţional şi tratatele semnate de ei. continuare |
| | | Dor de Basarabia
Profesor, Oltea Prelucă
Revista AGERO Stuttgart
E din nou primăvară. O primăvară capricioasă care s-a lăsat mult aşteptată şi care, în sfârşit, ne va bucura ochii cu flori de cireş şi câmp smăltuit cu bănuti de păpădii şi sensibilitate de brânduşe, făcându-ne, fie şi pentru o clipă, să uităm de ceea ce e urât în natură şi în viata cotidiană.
Aşa o fi fost şi primăvara lui 1918? Poate. Atâta doar că în locul plugurilor, pământul era arat de obuze iar cântecul păsărilor era ucis de răpăit de arme. Sfintele pământuri româneşti erau năclăite de sângele celor trimişi într-un război ce le era străin. Bratele bărbatilor erau obosite de lupta din tranşee şi de armele cărate pe toată lungimea frontului răsăritean. Şi bratele femeilor erau obosite de munca de bărbati şi de femei pe care o făceau acasă. Şi ochii bătrânilor erau obositi de mările de lacrimi vărsate pentru fiii ori nepotii care nu mai veneau ori nu mai erau de unde să vie'Florile de lumină din ochii copiilor dispăruseră de mult din pricina foamei, neodihnei, spaimei şi dorului de tată. continuare |
| | | Mihai Eminescu
("In sfirsit vedem limpede...")
In sfarsit vedem limpede. Generalul Ignatieff a propus Guvernului nostru retrocedarea Basarabiei in schimbul a nu stiu caror petice de pamant de peste Dunare. Romania este singurul stat care azi e in primejdie de a fi desmembrat de chiar aliatul ei, dupa ce au incheiat o conventie, prin care i se garanteaza integritatea teritoriului. Romania vede zburand ca pleava in vant asigurarile unei conventii, a carei iscalituri sunt inca umede si care a incheiat-o cu o imparatie mare pe al carei cuvant se credea in drept sa se intemeieze. continuare |
| | | Basarabia: obiectiv national uitat
Ziua, 29 martie 2006
"Obiectivul nostru este sa refacem unitatea nationala a romanilor, acesta trebuie sa fie scopul nostru. Daca autoritatile noastre nu se intereseaza - si sunt convins ca nu se intereseaza - in ceea ce priveste redobandirea cetateniei romane, ceea ce se intampla este rusinos si dureros pentru noi, romanii", a afirmat academicianul Florin Constantiniu in cadrul conferintei "Basarabia 88/66" organizata de Asociatia Civic Media impreuna cu Centrul de Geopolitica al Universitatii din Bucuresti. continuare |
| | | Istoria subiectivă
autor: Val Butnaru
Jurnal de Chisinau, nr. 267 din 26 martie 2004
Presupun că mai multă lume e contrariată de abordarea oarecum frontală a Actului Unirii din 27 martie 1918 a Basarabiei cu România. Unii îl glorifică fără să-şi pună întrebarea ce a însemnat cu adevărat Unirea pentru moldoveni, alţii îl contestă, spunând minciuni sfruntate despre "ocupaţia românească".
Mi se pare că în fiecare zi de 27 martie trebuie să ne amintim de membrii "Sfatului Ţării", indiferent de opţiunile pe care le-au exprimat ei în acea istorică zi - cu toţii (există doar mici excepţii) au avut parte de un destin tragic. Cei care au votat împotriva Unirii ori s-au abţinut de la vot şi au făcut propagandă antiguvernamentală au plecat de bună voie sau au fost expulzaţi dincolo de Nistru. Acolo s-au încadrat activ în acţiuni antiromâneşti, dar, drept răsplată, în 1937 au fost împuşcaţi de bolşevici sub învinuirea de "duşmani ai poporului". Cei care au votat Unirea, dar în 1940 nu s-au retras dincolo de Prut, au fost trimişi în GULAG-uri şi împuşcaţi tot de bolşevici. Cei care au reuşit să evadeze în România, nu au scăpat nici ei de autorităţile comuniste, fiind trimişi la Canal sau aruncaţi în închisorile de tristă faimă. Foarte puţini dintre membrii "Sfatului Ţării" au scăpat basma curată. continuare |
|
| Articole, Opinii, Link-uri | |
|
PRIMA PAGINA
Contact