| Reîntregirea României |
|
| Ţinutul Herţa |
|
| | | Pamanturi romanesti ocupate: Tintutul Hotinului si cel al Hertei. Prof Dr Traian Valentin Poncea: Tintul Herta a fost furat de pe harta Romaniei cu un creion de tamplarieŢinutul Hotinului şi cel al Herţei
Ţinutul Hotinului
Ţinutul Hotinului reprezintã o veche zonã de locuire româneascã, ale cãrei începuturi se pierd în negura veacurilor. Oraşul Hotin, trecut de cronicarii kieveni pe lista oraşelor volohe, adică româneşti, s-a constituit la un vechi vad al Nistrului, pe malul drept, moldovenesc, al fluviului, în proximitate cetăţii omonime, clădite pe o stâncă ce domina împrejurimile şi controla vadul, respectiv întregul trafic comercial şi militar.  continuare |
| | | Romani din Herta refuzati de Consulatul Romaniei-- Fundatia "Gheorghe Asachi" din tinutul Hertei si Asociatia "Stindard" acuza Consulatul roman de la Cernauti si Oficiul Roman de Imigrari de neacordarea unor vize pentru un grup de 20 de cetateni ucraineni de origine romana (copii si parinti - n.red.) care doreau sa participe la actiuni culturale in Romania la invitatia mai multor institutii omoloage din Romania. continuare |
| | | Proboteşti, un sat martir din Ţinutul HerţeiTimpul
Satul de basm al copilăriei mele a fost onorat de curând cu o carte, intitulată Proboteştii, un sat martir din Ţinutul Herţei (Cernăuţi: Casa editorială «Bukrek», 2006, 166 p.), scrisă din "neţărmurita dragoste de plaiurile natale" de Gheorghe N. Pavel, profesor şcolar de geografie.
O scriere sinceră şi curată despre vatra strămoşească, precum este studiul pe care ne-am propus să-l semnalăm, reprezintă o pagină importantă din istoria întregului neam. Or, numeroase sunt firele sufleteşti ce ne leagă de baştină, de strămoşii noştri care şi-au păstrat identitatea de neam, de limbă şi de credinţă. continuare |
| | | Românii din raionul Herţa(Ţinutul istoric Herţa)
Raionul Herţa (cu excepţia satelor bucovinene Ostriţa, Ţureni, parţial Mamorniţa «până la vama veche - actuala clădire a şcolii din Ţureni de lângă pod, pârâul fiind frontiera naturală a Bucovinei» şi Puieni-Bucovina din raionul Herţa) întruneşte, în linii generale, teritoriul fostului Ţinut Herţa (incluzând şi satul Tureatca din actualul raion Hilboca) şi până la 1940 făcea parte din regatul român, având o suprafaţă de 304 km2, fiind format din 9 comune cu 32 sate, şi a făcut parte din judeţul Dorogoi, plasa Herţei. Raionul reprezintă, ca şi în cazul satelor româneşti de lângă Tisa din Transcarpatia, un areal compact românesc, având în componenţa sa doar un singur sătuleţ de ucraineni - Mamorniţa ucraineană.2
Din acest teritoriu a făcut parte şi satul Prisaca - atestat la 1930, în care în acel an din 193 de locuitori 189 erau români şi 4 - de altă etnie, ruteni (ucraineni) nu au fost atestaţi. În perioada sovietică satul a dispărut.
La momentul restabilirii raionului în componenţa regiunii Cernăuţi, în 1992 (în baza recensământului din 1989) aici trăiau 29.611 de locuitori.
Populaţia românească constituia 27.517 persoane sau 92,93Î, 23.539 dintre ei se declarau români şi 3.978 - moldoveni,3 ultimii erau din satele Ostriţa, Ţureni şi Mamorniţa românească din fostul raion rural Cernăuţi, format imediat după război, unde românii erau arbitrar trecuţi în paşaport ca fiind "moldoveni".
În raion mai locuiau 1.569 sau 5,3Î ucrainieni, 431 sau 1,46Î ruşi, 18 sau 0,06Î poloni, 15 sau 0,05Î evrei şi 61 sau 0,2Î de alte etnii.
La populaţia neromânească aparţineau grănicerii cu familiile lor, precum şi o parte din specialiştii şi funcţionarii sosiţi aici prin repartizare.
Să ne adresăm rezultatelor recensământului din 2001.
Componenţa naţională, asimilarea lingvistică şi antrenarea în câmpul de muncă a populaţiei din raionul Herţa (pe principalele etnii)
TABEL 1
Etniile principle | 2001 | Au cunoscut Limba etniei | Asimilarea lingvistica | Antrenati in campul muncii | | Persoane | % | Persoane | % din total | In % din etnia sa | | Pe raion | 32.316 | 100 | 31.746 | 1,76 | 12.842 | 100 | - | | Romani | 29.554 | 91,5 | 29.435+3 (m.) | 0,39 | 11.707 | 91,16 | 39,61 | | Ucraineni | 1.616 | 5,0 | 1.488 | 7,92 | 623 | 4,85 | 38,55 | | Moldoveni | 756 | 2,34 | 511+237 (rom.) | 1,06 | 353 | 2,75 | 46,69 | | Rusi | 299 | 0,93 | 271 | 9,36 | 125 | 0,97 | 41, |
După cum am observat în tabelul 1, la 5 decembrie 2001 în raion locuiau deja 32.316 persoane, iar populaţia românească atingea cifra de 30.310 persoane (29.554 români şi 756 moldoveni) sau 93,79% din populaţia totală a raionului.
Populaţia raionului în 12 ani a crescut cu 2.705 persoane şi a cunoscut un spor natural de 109,14Î, populaţia românească a cunoscut în această perioadă un spor natural de 2.793 persoane sau 110,15Î.
S-a putut observa că majoritatea absolută din cei ce în 1989 erau trecuţi ca moldoveni, mai ales cei din satele bucovinene, în 2001 au revenit la numele firesc de români. Moldoveni s-au declarat cei născuţi în raionul basarabean vecin - Noua Suliţa, unde populaţia, în mod tradiţional, se declară ca fiind moldoveni, moldoveni se declară şi o parte din generaţiile medii, care făcuseră "şcoala moldovenească".
Populaţia românofonă atingea în 2001 cifra de 30.319 persoane sau 93,82Î din populaţia raionului. În calitate de L1 au recunoscut limba etniei 29.435 de români şi 511 moldoveni, 3 români au recunoscut în calitate de L1 "limba moldovenească", iar 237 moldoveni - limba română. În afară de aceasta au recunoscut în calitate de L1 "limba moldovenească" 2 ucraineni, iar limba română - 131 de persoane aparţinând altor etnii: 87 ucraineni, 20 de ruşi, 11 unguri, 5 nemţi, 2 azeri, 2 letoni, 1 italian, 1 lituanian şi 1 polon.
În acelaşi timp 51 de români au declarat în calitate de limbă maternă limba ucraineană şi 64 - limba rusă (majoritatea absolută - în oraşul Herţa, unde şcoala în perioada sovietică era cu limba de predare rusă, iar în prezent - ucraineană) şi o persoană - altă limbă.
Dintre persoanele declarate moldoveni încă 6 în calitate de L1 au declarat limba ucraineană şi 2 limba rusă (toţi locuiau în oraşul Herţa).
Procesului de asimilare lingvistică erau supuşi doar 124 de conaţionali sau 0,41Î din populaţia românească.
Ca rezultat în 2001, în comparaţie cu 1989, numărul celor ce s-au declarat români a crescut cu 6.015 persoane sau cu 125,55Î şi a atins cifra de 29.554 persoane, iar împreună cu cei ce se considerau moldoveni atingeau cifra de 30.310 persoane. Încă 133 de persoane au declarat drept L1 - limba lui Eminescu.
În total şi-au declarat apartenenţa la neamul şi cultura românească (apartenenţa etnică sau lingvistică) 30.443 persoane sau 94,2Î din populaţia acestui raion cu adevărat românesc - unicul raion din Ucraina, în care populaţia autohtonă neucraineană deţine majoritatea covârşitoare.
Românii din raion au 7 deputaţi regionali (din 8) şi sunt reprezentaţi suficient în organele reprezentative şi executive locale.
În toate bisericile ortodoxe, inclusiv în Mănăstirea de la Bănceni se oficiază în limba română. În română se oficiază şi în toate bisericile protestante.
Situaţia lingvistică este de o natură exoglosă echilibrată, iar limba română se foloseşte alături de cea ucraineană şi, pealocuri, de cea rusă în justiţie, administraţie şi sfera social-economică.
După cum vom vedea din tabelul 2, limba română este studiată în şcolile din toate localităţile raionului, cu excepţia satului Mamorniţa Ucraineană.
Unica problemă a raionului rămâne sfera social-economică şi insuficienţa locurilor de muncă. Aşa, la sfârşitul anului 2001 în câmpul muncii erau antrenate doar 12.842 persoane sau 39,74Î din populaţia totală a raionului. Erau angajaţi 11.707 sau 39,6Î din cei 29.554 români şi 353 sau 47,7Î din cei 756 de moldoveni. La ucraineni cota celor angajaţi era de 38,55, iar la ruşi - 41,8Î.
Insuficienţa locurilor de muncă a cauzat plecarea la câştig în Rusia, dar mai ales în Occident (Italia, Portugalia, Spania etc.) a mii de persoane din raion.
Şi cu toate acestea se observă un spor natural excepţional.
Creşterea natalităţii putea fi observată şi prin dinamica numărului de elevi din şcolile româneşti.
Să ne adresăm cifrele oficiale.
Numărul de şcoli, clase şi elevi din localităţile raionului Herţa
|
Denumirea scolii (localitatii) | Total populatie | % romanilor | Anul de invatamant | | 2000-2001 | 2001-2002 | 2002-2003 | 2003-2004 | | clase | elevi | clase | elevi | clase | elevi | clase | elevi | | Scoli medii complete (I-III) | | Tarnauca | 2,595 | 97 | 17 | 384 | 17 | 375 | 18 | 378 | 28 | 378 | | Bairachi (Mogosesti) | 1,715 | 99 | 17 | 352 | 18 | 373 | 19 | 377 | 20 | 388 | | Buda Mare | 1,056 | 98 | 16 | 373 | 17 | 415 | 18 | 428 | 18 | 412 | | Ostrita | 3,224 | 93 | 26 | 583 | 25 | 575 | 25 | 578 | 25 | 594 | | Molnita | 1,744 | 95 | 15 | 310 | 15 | 307 | 16 | 315 | 17 | 332 | | Horbova | 2,768 | 96 | 31 | 712 | 33 | 742 | 32 | 745 | 33 | 724 | | Godinesti | 1,199 | 97 | 11 | 241 | 11 | 245 | 11 | 236 | 12 | 246 | | Petrasivca (Mihoreni) | 1,718 | 99 | 15 | 355 | 16 | 361 | 17 | 368 | 18 | 380 | | Hreatca | 1,804 | 98 | 12 | 270 | 13 | 275 | 13 | 284 | 14 | 291 | | Herta (scoala ucraineana) | 2,122 | 68 | 12 | 204 | 12 | 206 | 13 | 229 | 13 | 235 | | Herta (liceul romanesc) | - | - | 13 | 190 | 12 | 182 | 11 | 167 | 12 | 163 | | Scoli medii incomplecte (I-III ) | | Daicoviti (Probotesti) | 1,181 | 99 | 9 | 1,46 | 9 | 1,46 | 9 | 1,51 | 9 | 1,45 | | Satu Mare (Pilipauti) | 88 | 99 | 11 | 240 | 11 | 255 | 11 | 252 | 11 | 251 | | Movila | 583 | 96 | 9 | 128 | 9 | 124 | 8 | 110 | 8 | 102 | | Lucovita | 599 | 96 | 9 | 115 | 8 | 106 | 8 | 100 | 9 | 90 | | Bucovca (Pueni - Bucovina) | 867 | 96 | 9 | 164 | 9 | 167 | 9 | 171 | 9 | 159 | | Culiceni | 763 | 97 | 9 | 102 | 9 | 104 | 9 | 102 | 9 | 101 | | Pivalne (Becesti) | 646 | 98 | 9 | 92 | 8 | 97 | 8 | 88 | 8 | 88 | | Ragospivca (Tureni) | 338 | 84 | 13 | 199 | 12 | 216 | 12 | 205 | 12 | 190 | | Scoli primare gradul I | | Tabinivca (Herchiligeni) | Tarnauca | 4 | 27 | 2 | 29 | 2 | 28 | 2 | 22 | | Cameanca (Patranseni) | Tarnauca | 4 | 63 | 4 | 65 | 4 | 72 | 4 | 72 | | Savinesti | Tarnauca | 4 | 27 | 2 | 28 | 2 | 27 | 3 | 29 | | Griganesti | Tarnauca | 4 | 20 | 2 | 23 | 2 | 24 | 3 | 27 | | Valeni | Hreatca | 4 | 17 | 2 | 16 | 1 | 11 | 2 | 14 | | Tanteni | Hreatca | 4 | 18 | 2 | 15 | 2 | 25 | 4 | 29 | | Canativca (Streanca) | Hreatca | 4 | 30 | 2 | 27 | 2 | 34 | 4 | 31 | | Buda Mica | 505 | 505 | 4 | 42 | 2 | 37 | 3 | 33 | 4 | 30 | | Crupeansc (Pasat) | 710 | 710 | 4 | 48 | 3 | 46 | 2 | 48 | 4 | 38 | | Nadiameansc (Fundoaia) | Mogosesti | 4 | 19 | 2 | 16 | 1 | 17 | 1 | 13 | | Lunca | 497 | 97 | 4 | 35 | 3 | 39 | 3 | 36 | 4 | 31 | | Ostrita / Scoala gradinita | Ostrita | 4 | 80 | 4 | 81 | 4 | 75 | 4 | 70 | | Mamornita ucrainiana (sc. ucr.) | 483 | 7 | 3 | 34 | 2 | 39 | 2 | 36 | 2 | 24 | | Total clase si elevi in toate scolile din raion | 314 | 5,620 | 296 | 5,732 | 282 | 5,750 | 316 | 5,699 | | Clase si elevi din scolile romanesti | 299 | 5,382 | 282 | 5,487 | 267 | 5,485 | 313 | 5,446 |
Din totalul de 316 clase şi 5.699 de elevi în anul de învăţământ 2003/2004 301 clase şi 5.440 de elevi sau 95,46% din elevii raionului erau instruiţi în limba română. Cota populaţiei româneşti din raion era de 94,2%.
Cu toate că în anul 2001/2002 a avut loc o scădere a numărului de clase - majoritatea din şcolile primare trecuseră la sistemul "clasă-complet",5 când un învăţător duce lecţia deodată în două clase diferite, de exemplu, în a I şi a II, - numărul de elevi din clasele româneşti de la 5.382 în 2000/2001 la 5.487 în 2001/2002.
În anul 2002/2003 numărul elevilor din clasele româneşti scăzuse cu 2 persoane, în schimb crescuse cu 20 numărul celor din clasele ucrainene - de la 245 în 2001/2002 la 265 în 2002/2003 (în special datorită deschiderii a unei noi clase ucrainene la şcola medie din centrul raional).
Tendinţa s-a păstrat şi în anul 2003/2004, când numărul total de elevi scăzuse cu 61 de persoane de la 5.750 la 5.699, iar a celor din clasele româneşti cu 39 - de la 5.485 la 5.446, în schimb numărul copiilor de la şcoala medie ucraineană din Herţa crescuse de la 229 la 235 elevi.
Este de menţionat, că numărul elevilor de la liceul românesc din Herţa era într-o creştere continuă: de la 190 în 2000/2001 la 182 în 2001/2002, 167 - în 2002/2003 şi 163 în 2003/2004, - în 4 ani numărul elevilor de la liceul românesc din centrul raional a scăzut cu 27 persoane, iar numărul celor de la şcoală ucraineană din localitate a crescut cu 31: de la 204 elevi în 2000.2001 - la 235 în 2003/2004.
După părerea noastră, acest proces a fost generat şi de insuficienţa de locuri de muncă, mai ales după criza din 1997, care ia impus pe românii-regăţeni să plece în masă în străinătate la câştig şi aceasta este una din cauzele scăderii numărului de elevi din ultimul an - la şcoală vin cei născuţi după 1997.
Este de menţionat şi faptul, că peste 100 de români din oraşul Herţa la recensământul din 2001, deşi încă se mai autoidentificau ca români, erau deja asimilaţi lingvistic.
Această tendinţă, deloc îmbucurătoare, după părerea noastră, încă nu este din punct de vedere etnolingvistic un pericol pentru românii din Herţa şi poate fi reparată prin introducerea studierii limbii române ca obiect de studiu obligatoriu şi la şcoala medie ucraineană din Herţa.
Oricum, situaţia etnodemografică şi cea lingvistică din raionul Herţa, precum şi tendinţele sporului natural, deşi în ultimii doi ani şi-a încetinit dinamica, totuşi, ne dau temei să prognozăm la populaţia românofonă un spor mediu anual de circa 230 persoane, iar următorul recensământ va înregistra în raion o populaţie românească de circa 32,6 mii de persoane.
Dr. Ioan POPESCU
Cernăuţi / Bucovina - Ucraina
Delegaţiei fundaţiei "Alba Iulia 1918 pentru unitatea României" în vizită la
liceul românesc "Gh. Asachi" din oraşul Herţa reg. Cernăuţi.
| 
Spectacol organizat de elevii liceului românesc "Gh. Asachi" din raionul Herţa reg. Cernăuţi, cu ocazia vizitei delegaţiei fundaţiei "Alba Iulia 1918 pentru unitatea României".
|
NOTE
1. "...Ţinutul Herţa, vechi colţ de ţară românească, situat în nordul Moldovei, între Prut, Milcov şi munţii Carpaţi, avea o suprafaţă de 304 km2 şi format din 9 comune cu 32 de sate. Vezi: Gheorghe Pavel, Troiţa de la Herţa / Ţara fagilor... - 1997 - p. 95-97.
Din acest teritoriu a făcut parte şi satul Prisaca - atestat la 1930, în care în acel an din 193 de locuitori 189 erau români şi 4 - de altă etnie, ruteni (ucraineni) nu au fost atestaţi.
2. La 1989 Mamorniţa Ucraineană avea 483 locuitori, inclusiv 440 ucraineni, 9 români, 26 moldoveni, 7 ruşi şi 1 polon.
3. Statistică ucraineană, după tradiţia sovietică împarte populaţia românească în români şi moldoveni.
4. L1 - limba maternă.
5. Ca specialişti, suntem categoric contra acestei practici, însă fostul şef al secţiei de învăţământ, devenit apoi deputat pe circumscripţia românească avea alt punct de vedere - încă până la alegeri "făcea pentru români mai mult decât un român" - aşa cum avea să declare în campania electorală....
(preluat din Dacoromania, nr. 17 ) |
| | | La Herta, se naruie biserica lui StefanRadu Tutuianu
In dreptul judetului Botosani, hotarul de nord al României ascunde mii de români dupa un zid al neputintei
De cincizeci de ani sub rusi, razesii din Herta pastreaza o limba româna in grai moldovenesc si constiinta ca Tara Mama e ciuntita fara ei. Tinutul Herta apartine azi regiunii Cernauti, Ucraina. Dar pina la ultimul razboi mondial, acest teritoriu a facut parte din Vechiul Regat si niciodata n-a fost sub ocupatie straina. De zece ani incoace, aici s-au construit manastiri noi, maiestre, s-au reparat biserici vechi de la 1775, mai putin una. In satul Movila, o biserica ridicata de Stefan cel Mare, o comoara, sta uitata de toti; nu-i doar un lacas de cult crestin-ortodox, e un simbol al vechimii românesti pe aceste meleaguri. Saracia, teama, ura nationalista impiedica restaurarea acestui monument intr-un pamint mustind de suferinte absurde. continuare |
| | | Totul despre românii din HerţaViorel Dolha
CELE DOUĂ ultimatumuri sovietice din 26 şi 28 iunie 1940 cereau transmiterea către URSS şi evacuarea trupelor româneşti din Basarabia şi Bucovina de Nord. Ţinutul Herţei nu făcea parte nici din Bucovina de Nord (care mai fusese răpită de Habsburgi la 1774) şi nici din Basarabia (care mai fusese răpită la 1 812 de Rusia ţaristă). Herţa va ajunge în componenţa URSS graţie unor ,,greşeli".
Pe harta sovietică anexată la nota ultimativă teritoriile cerute erau marcate cu un creion roşu gros. În 29 iunie tancurile sovietice au intrat în Herţa omorând doi ofiţeri şi 4 ostaşi care s-au opus acestui abuz.1 Întrebaţi asupra acestui caz de un delegat al Armatei române ruşii au declarat că ,,au greşit că au mers până la Herţa". continuare |
| | | In Tinutul Herta s-a inaugurat scoala "Nichita Stanescu"Ziua, 3 septembrie 2005
Noua scoala construita de Sindicatul Petrolistilor "PETROM"
Incepand de joi, copiii romanilor din comuna Poeni pot invata intr-o noua scoala, construita de Federatia Sindicatelor din industria petroliera din Romania - PETROM. La initiativa presedintelui Federatiei, Liviu Luca, in comuna Poeni s-a mai construit si o biserica, cu hramul Sfantul Dumitru. In anul 2002 s-a luat decizia sa fie construita si o scoala noua. Comuna Poeni mai are o scoala, veche de mai bine de 100 de ani, aflata insa intr-o stare avansata de degradare. Copiii din comuna riscau sa ramana fara o cladire in care sa-si poata desfasura cursurile, autoritatile ucrainene nedovedindu-se prea grabite in o renova pe cea veche sau a construi o noua scoala. Ridicarea cladirii cu doua nivele, complet utilata pentru inceperea cursurilor, a durat trei ani de zile. In discursul inaugural (foto sus), Liviu Luca a afirmat: "V-am promis cand am facut biserica ca o sa va facem si o scoala si ne-am tinut de cuvant!". Sindicalistii de la PETROM au schimbat cu oficialitatile ucrainene ale raionului Herta diplome de onoare prin care si-au aratat pretuirea pentru sprijinul reciproc. Scoala a fost sfintita de un sobor de preoti care le-au urat copiilor succes in noul an scolar.
La intrarea principala in scoala din comuna Poeni un portret al poetului Nichita Stanescu priveste de deasupra motto-ului "Va pup pe inima", la un panou pe care sunt inscriptionate primele note si versuri ale imnului Ucrainei. De altfel, scoala noua din comuna Poeni poarta numele poetului ploiestean: Nichita Stanescu. continuare |
| | | Tinutul Herta in pericol de a fi dizolvat de UcrainaCreionul gros al comisarului bolsevic Molotov a rapit mai mult decat stabilisera Hitler si Stalin
In ciuda declaratiilor privind orientarea catre democratie si respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minoritatilor nationale, Kievul pregateste inca o lovitura impotriva romanilor din Ucraina. Surse ZIUA au aflat ca autoritatile de la Kiev pregatesc o reimpartire administrativa in cadrul "oblastiei Cernauti", populata majoritar de romani. Tinta precisa a acestui nou atac este Tinutul Herta unde, de pe vremea Romaniei Mari si inca de dinainte, traieste o zdrobitoare majoritate romaneasca: 95%.
Autoritatile de la Kiev au considerat ca o regiune locuita compact de romani nu este conforma cu politica lor fata de minoritatile nationale si pregatesc o reimpartire a raionului Herta, care urmeaza sa fie dizolvat, practic, fiind impartit intre raioanele vecine: Storojinet si Noua Sulita. Astfel, folosind vechi metode bolsevice, administratorii de la Kiev intentioneaza sa transforme caracteristicile etnice ale unei regiuni rapite cu forta in 1940. Punerea in aplicare a Pactului Ribbentrop-Molotov a trecut dincolo de orice fel de intelegere: trupele sovietice au depasit granita stabilita, intrand in Tinutul Herta, iar daca nu ar fi fost oprite si-ar fi continuat inaintarea conform dispozitiei sufletesti. La masa negocierilor sovieticii au motivat ocuparea Tinutului Herta cu o harta pe care Molotov trasase linia de demarcatie cu un creion cu mina prea groasa, iar un tinut romanesc a intrat pe mana bolsevicilor. continuare |
| | | Tinutul Herta, pamant romanescSocietatea culturala "Tinutul Herta," prezidata de prof.dr.doc. Ion Gherman, isi exprima "profunda indignare si revolta" fata de initiativa ucraineana "de a modifica prin reimpartire 'caracteristicile etnice' ale acestui pamant autentic romanesc," se arata intr-un comunicat al asociatiei remis redactiei.
In contextul in care "orasul Herta si alte 26 de localitati rurale constituiau, inainte de 1940, plasa Herta din fostul judet (romanesc, n.red.) Dorohoi," fiind "locuit de romani intr-o proportie ce se apropia de 95%," spre deosebire de procentul de sub 1%, reprezentat de nationalitatile rusa si ucraineana prezente in regiune, tinutul Herta "nu ocupa in prezent locul la care are dreptul ce i se cuvine." "Rapirea prin forta si anexarea de catre URSS a acestui teritoriu romanesc, care n-a suferit nici o ocupatie straina in trecut si care n-a fost nici macar prevazut in Pactul Ribbentrop-Molotov, a fost pe drept considerat ca un grosolan abuz, daca nu chiar ca o talharie la drumul mare," continua comunicatul. "Ramas Ucrainei, ca mostenitoare a fostei URSS, statutul acestui teritoriu, se impunea sa fie rediscutat si de aceea, incercarile vecinei noastre Ucraina de a modifica prin reimpartire 'caracteristicile etnice' ale acestui pamant autentic romanesc, nu par a fi de buna intentie."
In aceasta situatie, orice discutie pe aceasta tema "trebuie sa plece de la faptul ca tinutul Herta (...) nu apartine nici Ucrainei si nici Rusiei. Tinutul Herta este al romanilor," conchide presedintele Societatii Culturale "Tinutul Herta", Ion Gherman, invocand argumente de ordin demografic, geografic, istoric, arheologic, lingvistic si cultural-spiritual in sprijinul acestei afirmatii. (D.E.)
(articol preluat din Ziua, Marti, 17 mai 2005) |
|
| Articole, Opinii, Link-uri | |
|
