| Rezistenţa anticomunistă |
|
| Eroii Rezistenţei |
|
| | | Ernest Maftei Blestem
Inghiţi-v-ar pământul, Gloabe!
Ce-aţi legănat ţara pe dric.
Şi mi-aţi pus neamu-n patru labe,
Ajungă-v-ar blestemul biblic!
Pe cel ce-i încă bolşevic,
L-aş vinde-n lanţuri la tarabe.
Ei! Care ai nevoi de gloabe!
Să le-nhămaţi la cîte un dric?
Vreţi iar să ne târâm şoltîc?
Cu gândul şters şi priviri oarbe?
Orbecăind ca nişte zoabe?
Abia cerşind un firfiric?
Fire-aţi ai dracului de Gloabe!
Ernest Maftei  continuare |
| | | Lectia de patriotism: Batranul si steagulVictor Roncea, Curentul, 4 ianuarie 2010
Era acum 20 de ani, pe 21 decembrie. Luasem bataie deja, pe bulevardul Magheru, de la primii scutieri pe care-i vedeam pe viu in viata mea. Fugisem spre centru impreuna cu prietenii mei tonitzisti, ingramaditi vreo sapte intr-o Dacie, la risc. Lucram la un mozaic la Combinatul Fondului Plastic. Impropriu spus lucram. Ne invarteam in cerc, frematand in jurul unui aparat de radio din centrul unei hale imense. continuare |
| | | CEREMONIE IN MEMORIA LUI OGORANU SI A EROILOR REZISTENTEI ARMATE ANTICOMUNISTE DIN FAGARAS
DUMINICA 26 IULIE 2009, ORA 11,oo, la MANASTIREA SAMBATA DE SUS
traditionala ceremonie in memoria LUPTATORILOR IN REZISTENTA NATIONALA ANTICOMUNISTA DIN MUNTII FAGARASULUI si a liderului acestora, ION GAVRILA OGORANU.
organizator: PARTIDUL "PENTRU PATRIE" www.pentrupatrie.ro
Persoana de contact, protocol si relatia cu mass-media:
Florin Dobrescu, tel. 0722.749.249 e-mail: buciumul@yahoo.com
|
| | | Raul Volcinschi - Atentatul necunoscut la Ceausescu-- Profesorul clujean Raul Volcinschi este o legenda vie printre fostii detinuti politici. Fondator al AFDPR dupa 1989, din care avea sa se retraga ulterior, a fost o perioada si consilier al ministrului de interne Gavril Dejeu. Preocupat de reformarea CNSAS prin eliminarea intereselor partidelor si incredintarea Colegiului chiar fostilor detinuti politici, recent, profesorul Volcinschi si-a vazut si dosarul intocmit de Securitate. Acesta contine peste 100.000 de mii de file, cuprinse in 123 de volume. Organizator al miscarii de rezistenta a studentilor romani in anul 1956, Raul Volcinschi a fost, dupa eliberarea din 1964, si unul dintre mentorii unui atentat armat la adresa lui Ceausescu. continuare |
| | | | Fostii detinuti politici anticomunisti Andrei Ivantoc, Alexandru Lesco si Tudor Popa sunt prezenti luni la Brasov!Asociaţia "15 Noiembrie 1987" şi Centrul Rezistenţei Anticomuniste vă invită luni, 9 iulie a.c., cu începere de la ora 12°°, la sediul Asociaţiei "15 Noiembrie 1987" (Strada Mureşenilor, nr. 5), la ceremonia organizată în cinstea foştilor deţinuţi politici anticomunişti, românii basarabeni Andrei Ivanţoc, Alexandru Leşco şi Tudor Popa. Suntem onoraţi că au acceptat invitaţia noastră, pe care le-am adresat-o cu ocazia decorării patrioţilor români de către Preşedintele României cu Ordinul Naţional Steaua României.
Menţionăm că aceştia se află în vizită la Braşov, pentru refacere şi investigaţii medicale amănunţite, la invitaţia Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, urmând, ca după aceea, la invitaţia Guvernului României, să-şi continue perioada de refacere pe litoralul românesc.
În cadrul manifestării, jurnalistul Victor Roncea îşi va lansa cartea "Eroi pentru România - Tansnistria şi ameninţările ruseşti la Marea Neagră".
La manifestare participă foşti deţinuţi politici anticomunişti, autorităţi locale şi personalităţi ale vieţii publice braşovene. Sunt aşteptaţi să participe la manifestare toţi cei care doresc să-i cunoască pe patrioţii români şi să le acorde cinstirea cuvenită după anii grei de temniţă pe care i-au suportat.
Preşedinte,
Florin Postolachi
|
| | | Comemorare Ion Gavrila-Ogoranu La 1 mai s-a implinit un an de la plecarea dintre noi a lui Ion Gavrila-Ogoranu, seful Rezistentei Armate Anticomuniste de pe versantul nordic al Muntilor Fagaras, cel care intre 1948 si 1957 a luptat cu arma in mana impotriva trupelor Securitatii, pentru a tine « un colt din Regatul Romaniei, neocupat de comunisti ».
Evenimentul va fi marcat de Fundatia « George Manu » si Partidul « Pentru Patrie », sambata 5 mai, la orele 16,oo, printr-o conferinta intitulata « ION GAVRILA OGORANU - REZISTENTA NATIONALA ANTICOMUNISTA SI CRIZA ACESTOR ZILE », gazduita de Sala ARCUB (din Bucuresti, str. Batistei, in spatele Hotelului INTERCONTINENTAL).
Vor vorbi : prof. Mircea Nicolau, presedintele Fundatiei « George Manu », dr. Aristide Lefa, ambii fosti detinuti politici, si Florin Dobrescu, secretar-general al Partidului « Pentru Patrie ».
In fiecare an, la crucea partizanilor anticomunisti de la manastirea Sambata de Sus - Fagaras, ca si in toate interviurile acordate mass-mediei, desi vorbea de trecut, de idealurile ce i-au animat pe el si camarazii lui risipiti in codri si gropile comune ale temnitelor, eroul Rezistentei fagarasene era ancorat ferm in problemele actuale ale societatii romanesti, abordand indraznet solutiile viitorului. Credea cu tarie in actualitatea principiilor si valorilor pentru care luptase. Era firesc ca omagierea sa la un an de la moarte sa fie un prilej de a reactualiza liniile directoare ale luptei sale in contextul tulbure al crizei societatii romanesti din aceste zile.
Pt. conf. Florin DOBRESCU
Secretar-general al Partidului « Pentru Patrie », 0723.604.649, buciumul@yahoo.com |
| | | Comemorare Liviu Cornel BabeşAsociaţia "15 Noiembrie 1987" va invita sa participaţi la comemorarea eroului martir Liviu Cornel Babeş, care va avea loc în data de 2 martie a.c., ora 10,30, pe Pârtia Bradu din Poiana Braoov.
Ne reamintim, ca acum 18 ani, Liviu Cornel Babeş şi-a dat foc, în vazul a sute de turişti, fluturând printre flacari o pancarta pe care scria: "Stop Murder, Braşov=Auschwitz". Era protestul disperat al acestuia faţa de teroarea instaurata la Braşov dupa revolta muncitoreasca anticomunista de la Braşov. continuare |
| | | Printul Ghyka, masura a dîrzenieiRost, numarul 46, decembrie 2006
Printul Alexandru Ghyka, fost comandant legionar, fost sef al Politiei române si om cu 24 (*) de ani de închisoare politica, n-a fost - precum stramosul sau domn al Moldovei - consacrat de istoria românilor ca personalitate de referinta. Noi, cei care l-am cunoscut în închisoare însa, stim cine a fost Printul Ghyka, model de demnitate si de rezistenta anticomunista, de o corectitudine exemplara si o putere de suferinta pentru idealul sau de neînchipuit. Nimic nu l-a putut înfrînge. El a ramas Printul pîna la capat. continuare |
| | | Ion Gavrilă OgoranuAnul acesta, 2006, a plecat din rândurile noastre incă un om iubitor de neam, de pământul strămoşesc, vestitul luptător al rezistenţei comuniste din România-Ion Gavrilă Ogoranu. continuare |
| | | "Un sfert de secol de la S.L.O.M.R."Academia Civica a organizat vineri, 30 aprilie 2004, o dezbatere documentara despre Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din Romania, infiintat in urma cu 25 de ani de dr. Ionel Cana si de un grup de intelectuali si muncitori. La doi ani dupa suprimarea grevei minerilor din Valea Jiului si a miscarii declansata de scriitorul Paul Goma, S.L.O.M.R. a difuzat in toata tara un program de revendicari si a reusit sa stranga peste 2000 semnaturi de adeziune din cele mai diverse medii si zone geografice, ramanand un simbol al incercarii romanilor de a se opune monopolului statului totalitar. Vorbitorii: doctorul Ionel Cana, muncitorul Vasile Paraschiv, Gratiana Popescu (sora a sindicalistei Carmen Popescu) si Mara Stefan au evocat momente ale infiintarii sindicatului si ale destramarii sale de catre Securitate, prin concedieri, arestari, condamnari si expulzari. Inginerul Gerhard Nikolaus Kneip a descris printr-o scrisoare trimisa din Germania cum s-a format S.L.O.M.R. la Timisoara. Cicerone Ionitoiu, dr. Ion Vianu si Victor Frunza au vorbit despre ecoul sindicatului in tara si in strainatate, un rol deosebit in unificarea miscarii avand emisiunile "Europei Libere". Dr. Ionel Cana - care detine o bogata arhiva a sindicatului - a exemplificat cu inregistrari ale acestor emisiuni. continuare |
| | | Omagiu pentru Carmen PopescuLa 24 ianuarie, dupa o grea suferinta, s-a stins din viata, la New York, disidenta CARMEN POPESCU.
Nascuta la 4 octombrie 1943, Carmen Popescu a aderat, la 5 martie 1979, la Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din Romania (SLOMR), infiintat la inceputul aceluiasi an, cu cateva luni inainte de aparitia "Solidaritatii" in Polonia, dar care a fost lichidat in scurt timp de organele represiunii comuniste, prin arestarea liderilor lui. La 10 martie '79, Carmen Popescu este interogata pentru prima oara de Securitate, fiind apoi supusa unui lung sir de perchezitii, anchete, filaje. In noiembrie '79, in preajma congresului PCR, este arestata pe strada de Securitate si executa 4 luni de inchisoare. continuare |
| | | Un martir făgărăşean: Părintele Ioan Ghindea
Părintele Ion Ghindea s-a născut la 4 iunie 1908, în Ucea de Sus, jud. Făgăraş (azi jud. Braşov) în familia lui Gheorghe şi Paraschiva Ghindea. După absolvirea şcolii primare, urmează Şcoala normală de 7 ani din Sibiu, cu examen de calificare ca învăţător, apoi cursurile Academiei Teologice din Sibiu. Se căsătoreşte şi este hirotonit ca diacon la 5 martie 1935, iar la 7 martie acelaşi an ca preot, de către arhiereul-vicar Vasile Stan, pe seama parohiei Zdrapţ, jud. Hunedoara. Ulterior, este transferat la parohia Drăguş, jud. Făgăraş, unde în 1941 era semnalat ca "administrator parohial". Aici avea să slujească până la arestare. Nu a avut copii. continuare |
| | | Figurile rezistenţei anticomunisteExistă o catholită, cum ar diagnostica Noica maladia culturii române, predispusă adeseori la spiritul funebru, prin care se încearcă revigorarea unui spaţiu intelectual. Cu alte cuvinte, există la noi această "cultură a parastasului" de care vorbea şi Andrei Pleşu, prin care ne redescoperim valorile, modelele, trecute altfel sub o tăcere suspectă.
Plecarea dintre noi, cu o discreţie desăvârşită, a unuia dintre ultimii mohicani ai rezistenţei anticomuniste, Ion Gavrilă-Ogoranu, cel care a pus în alertă Securitatea comunistă între 1948-1976, prin organizarea unui puternic front de rezistenţă armată în Făgăraş, a redeschis Cutia Pandorei. E bine ca măcar în aceste momente triste pentru omenia românească, publicul să iasă din starea de ignoranţă, în care a fost sistematic ţinut, dar în care s-a şi complăcut, şi să afle despre ceea ce a însemnat salvarea onoarei unei naţiuni din iadul comunist. continuare |
| | | Celebrul Walesa vine la Cluj!de Tudor STIRBU. Clujeanul, 20 Ianuarie 2005
Lech Walesa, legendarul lider al Sindicatului "Solidaritatea" (Solidarnosc) şi fost preşedinte al Poloniei, va face o vizită în România, însă nu la Bucureşti, ci la Cluj. Walesa şi-a exprimat intenţia de a veni aici pentru a se întâlni cu Iulius Filip, fost deţinut politic, condamnat de regimul comunist la 8 ani de temniţă grea.
Walesa a făcut această declaraţie pentru ziariştii de la cotidianul "Gazeta Wyborcza", după ce a aflat de la ei că, în 1981, când în România domnea teroarea, Iulius Filip a trimis o scrisoare de adeziune la "Solidaritatea" şi că, imediat după aceea, a fost condamnat la temniţă grea, scrie cotidianul ZIARUL CLUJEANULUI (ZC), în ediţia sa de joi, 20 ianuarie. CLUJEANUL online vă prezintă integral acest material. continuare |
| | | Iulius Filip"Mîndria de a fi român" , de Liviu ANTONESEI
România, liberă in viitor, 5.09.2005
Nu am trăit de multe ori sentimentul pe care îl evoc în titlu.
Prima dată, s-a întîmplat în 1968, cînd trupele Pactului de la Varşovia au ocupat Cehoslovacia, plecată în căutarea libertăţii, ocupaţie la care România n-a participat. Mai mult, a condamnat actul. Sigur, nu aveam atunci decît 15 ani şi n-am putut descifra dedesubturile actului lui Ceauşescu. Dar n-au reuşit acest lucru nici românii adulţi şi nici măcar experimentaţii politicieni, analişti şi jurnalişti occidentali, aşa că mi se poate ierta asta. Pînă şi vigilentul Paul Goma a intrat atunci în partid, iar alţi foşti deţinuţi politici ajunseseră să-l accepte, ba chiar să-l glorifice pe Ceauşescu! continuare |
| | | Iulius FilipDemascarea călăilor
de Tudor STIRBU . Clujeanul, 16 Ianuarie 2004
Pe masa din modesta cămăruţă unde locuieşte, Iulius Filip ţine câteva iconiţe şi crenguţe de brad, alături de drapelurile României, Statelor Unite şi Uniunii Europene...
55 de cadre ale Securităţii şi 25 de prieteni, colegi şi vecini l-au "turnat" pe clujeanul Iulius Filip continuare |
| | | | Comemorare Ion Gavrila OgoranuIon Gavrila Ogoranu, liderul Rezistentei Armate Anticomuniste din Muntii Fagarasului intre 1948 si 1957 si fost presedinte al Partidului « Pentru Patrie » a fost comemorat, la trei luni dupa plecarea sa dintre noi, duminica, 23.07.2006, la Manastirea Sambata de Sus, in prezenta unei asistente de circa 500 de persoane, provenind din toate zonele tarii. Actiunea, organizata de Partidul « Pentru Patrie » (P.P.P.) si Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Fagaras, se inscrie in traditionalul memorial al luptatorilor anticomunisti fagaraseni.
Slujba de pomenire a fost oficiata, intr-o atmosfera solemna, de un sobor de preoti din cadrul Manastirii, dar si de preoti din diferite zone ale tarii. S-a remarcat prezenta preotilor fosti detinuti politici Alexandru Capota (Galati) si Ioan Bogdan (Sibiu).
Dupa slujba de pomenire, personalitatea si lupta lui Gavrila Ogoranu au fost evocate de unul din ucenicii sai, tanarul Coriolan Baciu, vicepresedinte al P.P.P.. Au mai vorbit d-l Virgil Totoescu, presedinte interimar al P.P.P., parintele Bogdan si profesorul Constantin Bucescu, fost detinut politic.
Intreaga asistenta a intonat « Imnul luptatorilor cazuti », aducand un salut celor comemorati.
Pe tot parcursul zilei, in aripa de est a incintei manastirii, pelerinii au putut viziona o expozitie de fotografii intitulata "Mosu' la Sambata" ("Mosu'" era porecla lui Ion Gavrila, data de camarazii sai de lupta), realizata de Gheorghe Atanasescu (Slatina).
Florin Dobrescu; 0723.604.649; buciumul@yahoo.com |  |
galerie foto |
| | | Sprijinitorii "haiducilor", în lupta cu Securitatea Intre cele mai importante grupuri de rezistenţă armată împotriva comunismului, cel din munţii Făgăraşului, condus de Ion Gavrilă, a însemnat nu numai lupta unor tineri curajoşi ci a unei întregi regiuni. Spre deosebire de alte grupuri de acest fel, membrii săi proveneau din sate diferite. Prietenii şi familiile acestora erau verificate prin mijloace tehnice, urmăriţi pas cu pas şi percheziţionaţi frecvent. Pentru a divulga ascunzătorile celor ce rezistau în munţi erau ameninţaţi, bătuţi şi torturaţi de Securitate.
Marea majoritate se cunoşteau din anii de liceu (Liceul "Radu Negru" din Făgăraş), unii dintre ei făcând parte din organizaţia tineretului legionar Mănunchiul de prieteni. Într-un raport al Securităţii din perioada ianuarie 1953- mai 1954 rezistenţa făgărăşeană era clasificată ca fiind cea mai periculoasă din ţară pentru motivul că "era formată din elemente intelectuale tinere, foşti membri ai mişcării legionare şi în activitatea ei a găsit teren prielnic de a se menţine deoarece pe raza Raioanelor Făgăraş, Sibiu şi Agnita, elementele duşmănoase sunt în număr destul de mare. continuare |
| | | Ion Gavrilă povestasul Nu prea înalt, dar foarte îndesat, cu mişcări sigure şi iuţi, în ciuda anilor ce-i albeau în plete, iscodind lumea cu ochi albastru-rîzători, de o şiretenie fără răutate, ca unul îndelung vînat şi niciodată prins, ţinîndu-şi capul sus şi pieptul înainte, nu cu ocoşenie, ci cu un fel de maiestate firească, amestec de voievod şi de haiduc rătăcit prin vaviloane - Ion Gavrilă Ogoranu (1 ianuarie 1923 - 1 mai 2006) era demult o legendă vie a rectitudinii şi a dîrzeniei româneşti de altădată.
Mi-l amintesc umblînd, acum vreo douăsprezece veri, prin Paris ca prin Munţii Făgăraşului, drept fără ostentaţie, cu pas răzbit, ca un patriarh răsărit din uitare; trecătorii, deveniţi parcă deodată sfioşi, îi fereau calea de departe, cercetîndu-l cu un fel de admiraţie mută şi reverenţioasă, ca şi cînd l-ar fi recunoscut fără să-l cunoască, nu după nume, ci după soi, aşa cum simte jigania la om... (Trupul supt de cancer din copîrşeul de la Galtiu - ultima lui imagine pe răbojul acestei lumi - n-a fost decît o glumă proastă a firii stricăcioase, şi pe care memoria refuză s-o reţină…) continuare |
| | | Un omagiu lui Ion Gavrila-Ogoranu Ce a fost acest om, daca nu ultimul Voievod român tradat de semenii sai, dar înconjurat cu dragoste de oastea sfînta si tacuta, de brazi frînti, dar neîndoiti? Crescut parca dintr-o stînca din Carpatii care l-au aparat, figura lui avea ceva maret, de dac încrestinat ce sta cu spatele la istorie, dar cu fata la vesnicia neamului.
Sa ne bucuram ca am fost contemporani cu el si sa ne rusinam ca el n-a vrut sa fie contemporan cu noi.
Dumnezeu sa-l odiheneasca si sa-l aseze lînga ai lui, cei care, refugiati în munti, cu arma în mîini, au tinut loc de poporul român.
Vor coborî si ei odata printre noi, ca sfinti în biserici, si uitîndu-ne la ei, vom sti ca sînt ferestrele neamului nostru catre Dumnezeu.
Dan Puric, Rost, numarul 40-41, iunie-iulie 2006
|
| | | Mausoleul anticomunist geme de eroi anonimiClaudiu Tarziu, Cotidianul, 8 mai 2006
Argument
"Am 28 de ani si mi-as fi dorit sa pot stringe mina acestui om. Din pacate, nu am stiut niciodata de acest mare om; citesc pentru prima data despre el." Acesta este mesajul scris de forumistul Alexfin pe pagina de Internet a "Cotidianului", la articolul despre moartea lui Ion Gavrila-Ogoranu, figura emblematica a rezistentei anticomuniste armate.
Dosarul "Intelegi mai mult" de azi este un raspuns pentru Alexfin si pentru toti tinerii care nu stiu mai nimic, sau chiar nimic, despre rezistenta armata anticomunista. |  |
continuare |
| | | Omagiu Ion Gavrila OgoranuLa 1 Mai 2006, orele 21, a trecut la Cele Vesnice luptatorul anticomunist Ion Gavrila Ogoranu, cel care a condus timp de 7 ani grupul de rezistenta armata din Muntii Fagarasului (versantul nordic), luptand cu arma in mana impotriva batalioanelor Securitatii din 1948 si pana in 1955, pentru Libertatea si Demnitatea Romaniei.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
S-a născut în anul 1923, într-o familie ţărănească cu 6 copii, în satul Iaşi-Făgăraş. A urmat Liceul "Radu Negru" din Făgăraş, unde a făcut parte din Frăţia de Cruce "Negoiul".
Şi-a executat stagiul militar la vânătorii de munte, Şcoala Militară Abrud şi Câmpulung-Muscel. Combatant pe front până la alungarea armatei maghiare din Munţii Apuseni.
În 1941 a fost condamnat la temniţă de regimul antonescian. În 1945 era student în centrul Universtar Cluj, la Facultatea de Agronomie, şi în paralel la "Academia de Înalte Studii Economice" Braşov.
A acţionat în organizaţiile anticomuniste studenţeşti din Cluj. Participant la greva studenţească din 1946 în calitate de vicepreşedinte al studenţilor de la Agronomie.
Participant la pregătirea Rezistenţei Armate Anticomuniste promovată de partidele istorice, de Mişcarea Legionară şi de ofiţeri ai armatei române. Începând din 1948, împreună cu alţi studenţi, ofiţeri şi elevi, a organizat "Grupul Carpatin de Rezistenţă Naţională Armată" din Munţii Făgăraşului. |  |
continuare |
| | | Romania nepasatoare isi mai ingroapa un simbol: Ion Gavrila-Ogoranu. Ultimul sef al unui grup de luptatori anticomunisti din munti.Claudiu Tarziu, Cotidianul, 3 mai 2006
Ion Gavrila a fost cosmarul Securitatii pentru aproape 30 de ani. Student la Agronomie in Cluj si la Stiinte Economice in Brasov, Gavrila s-a aruncat in lupta anticomunista inca din 1946. A fost unul dintre liderii grevei studentesti de la Cluj, din 1946, apoi a lucrat la constituirea unor nuclee de rezistenta impotriva regimului de ocupatie sovietica.
Inainte de a-si lua licenta in agronomie, in primavara lui 1948, cind au inceput marile arestari, Gavrila s-a refugiat in Muntii Fagarasului, impreuna cu alti citiva camarazi. Ei au constituit "Grupul Carpatin de Rezistenta Nationala Armata", condus de Gavrila - om cu experienta razboiului, in care participase in 1944 ca voluntar.
Grupul Gavrila, care nu a numarat niciodata mai mult de 30 de barbati, a avut zeci de lupte cu trupele de Securitate pina in 1955, cind a fost lichidat. Dupa cum o arata documentele Securitatii, impotriva "bandei Gavrila" au fost declansate peste 100 de atacuri. Soldatii Securitatii nu au dat insa piept cu "partizanii" de fiecare data, caci acestia reuseau sa se retraga din zona la timp. |  |
continuare |
| | | A murit ultimul haiducZiua, 3 mai 2006
Luptatorul anti-comunist Ion Gavrila Ogoranu s-a inaltat la ceruri la 1 mai, orele 21, la varsta de 83 de ani. Ion Gavrila Ogoranu a condus timp de 7 ani de zile, intre 1948-1955, un grup de rezistenta armata impotriva comunismului in Muntii Fagaras. Ion Gavrila Ogoranu s-a nascut in anul 1923 in Fagaras, a urmat Liceul "Radu Negru" si Facultatea de Agronomie de la Cluj. In anii imediat urmatori ocuparii Romaniei de catre armata sovietica, Ion Gavrila Ogoranu a fost activ in mai multe organizatii studentesti organizand proteste anti-comuniste. Autoritatile comuniste l-au condamnat in contumacie, in 1948, la 15 ani de inchisoare. In 1951 a fost condamnat la moarte in contumacie de catre tribunalul orasului Stalin (Brasov). Dupa spargerea grupului de rezistenta anti-comunista din Muntii Fagaras, Ion Gavrila Ogoranu a stat ascuns timp de 21 de ani la Anca Sabadus - care ulterior i-a devenit sotie - in comuna Galtiu, judetul Alba, fiind cautat cu inversunare de Securitate. A fost arestat la Cluj in 1976 si anchetat timp de 6 luni de Securitatea Bucuresti, fiind salvat doar de interventia presedintelui Nixon. Unul dintre ultimii luptatori impotriva comunismului va fi inmormantat maine, la ora 13.00, in satul Galtiu, din judetul Alba. continuare |
| | | Ogoranu, in ogorClaudiu Tarziu, Cotidianul, 5 mai 2006Partizanul Ion Gavrila-Ogoranu a fost inmormintat ieri. Autoritatile de la cel mai inalt nivel nu au binevoit sa participe.
Ultimul Sef al unui grup armat de luptatori anticomunisti, Ion Gavrila-Ogoranu, doborit de o boala fara leac pe 1 mai, la 83 de ani, a fost ingropat ieri, in cimitirul satului Galtiu din judetul Alba. Trupul neinsufletit al lui Ogoranu a fost depus timp de trei zile in biserica din sat, in care slujesc deopotriva ortodocsi si greco-catolici. |  | | La sicriul sau au facut de garda, in schimburi de cite 20 de minute, fosti detinuti politici, urmasi ai luptatorilor din munti si tineri care l-au cunoscut pe badia Gavrila, cum il numeau. La intrarea in biserica au fost arborate doua drapele tricolore, asa cum si-ar fi dorit si Ion Gavrila, care a facut proba patriotismului cu arma in mina.
continuare |
|
| Articole, Opinii, Link-uri | |
|
