GID - Grupul Independent pentru Democratie
PRIMA PAGINA - Centrul libertatii si democratiei Romaniei - Kilometrul 0 - Zona libera de neocomunism - Piata Universitatii Bucuresti Zona libera de neocomunism a Romaniei - Piata universitatii Bucuresti Tricolorul Revolutiei
 Prima pagina | Basarabia | Harta Site | Arhiva | Contact    «Suntem romani si punctum» Mihai Eminescu 
 Noutati

PaulGoma.com

Paul Goma - Bio-Bibliografie

Paul Goma, Saptamana Rosie

Paul Goma - Jurnal 2010

Paul-Goma.info

Paul Goma - Scrisuri 1971-1989

Paul Goma - Scrisuri 1990-1999

Paul Goma - Scrisuri 2000-2009

Romania-Rusia.info

Deportarea romanilor din Basarabia, Bucovina, Herta

Holocaustul comunist din Basarabia

Prezenta romanilor in Kazahstan -
istorie si destinde Vasile SOARE, Ambasadorul Romaniei in Kazahstan

Martiriul Romanilor
Prizonieri romani in lagarele NKVD din Kazahstan

www.mineriada.net

Eminescu - romanul absolut / Dosarul Eminescu

Eminescu - romanul absolut - Poezie politica

Eminescu - romanul absolut - Publicistica

Eminescu - romanul absolut - Eminescu si India

Lagarul Magurele 13-19 iunie 1990

Mineriada 1990 (video)

Dosarul MINERIADA - Plangere finala catre M.Iacob/ 04 nov 2008

Dosarul "Mineriada"

Raport despre Dosarul_represiunii din iunie 1990 (AVMR.RO)

13-15 iunie zile negre (mp3) "Morometzii"

Mineriada 1990 - Rechizitoriu

13-15 iunie 1990, fotografii

Dosarul "Piata Universitatii"

Piata Universitatii / Marturii, anchete

15 martie insangerat

Martiri Romani din Transilvania

Martiriul Bisericii Ortodoxe Romane din Ardeal

Revizionismul maghiar

STEAGURI FASCISTE la comemorarea Revolutiei Ungare din 1948

GARDA UNGARA iese la atac impotriva Romaniei

MAGHIARII din fosta Ungarie Mare vor cere la summitul NATO autonomia

ATAC MAGHIAR anti-romanesc in Parlamentul European

MARS REVIZIONIST impotriva Tratatului de pace de la Trianon

"NE-AU LUAT ARDEALUL valahii cu opinci"

Fostul sef al Serviciilor Secrete din Ungaria vine in Mures pentru a sustine PCM la alegeri

Iisus in celula - Album de fotografii
Dinu Lazar

Poeme din temnita

Vadim Pirogan, Valentin Serbacov - Calvarul

Procesul comunismului / Conventia de armistitiu cu URSS

28 iunie 1940

Pactul Stalin-Hitler

Romanii din Nordul Bucovinei, Nordul Basarabiei, Tinutul Herta

Cernauti - Vechi Imagini (I)

Cernauti - Vechi Imagini(I)

Cernautii de ieri si de azi (fotografii)

Reintregirea Romaniei / Bucovina cea martira

Arcasul - Revista romanilor din Ucraina

Cimitirului Romanesc de onoare de la Tiganca - Fotografii (O.N.C.E.)

Cernauti - Sarbatoarea Ajunului Anului Nou 2010 - FLORILE DALBE

27 Martie - Unirea Basarabiei cu Romania

Basarabia - 90 de ani de la Mica Unire (dosare ultrasecrete) (pdf)

Basarabia - Filme

Reintregirea Romaniei / Sudul Basarabiei (Basarabia istorica)

30 Octombrie: 140 de ani de la nasterea lui NICOLAE PAULESCU, descoperitorul insulinei, un salvator al omenirii, mare nedreptatit al istoriei !

BASARABIA

Denuntarea Tratatului cu Ucraina

România - un posibil loc de început al pecetluirii apocaliptice. Studiu despre RFID realizat de Pr Prof Dr Mihai Valica cu binecuvantarea IPS Teofan

MEMORIU CATRE GUVERN Introducerea actelor biometrice - o problema de constiinta si libertate

PARINTELE IUSTIN: "Apoi, ori cu lumea, cu cipul, ori cu Hristos, cu nevointa, cu calea cea stramta, nevoitoare!" VIDEO

ANTI-CRESTINISM. "Societatea civila" anti-romaneasca incearca sa confiste si deturneze miscarea anti-cip biometric si anti-controlul electronic

PROTEST ANTI CIP. Coalitia Impotriva Statului Politienesc la Guvern

Despre Cip. La Tv

AFACEREA INSULA SERPILOR

Valerian Stan - Istoric CADA si ADM (pdf)

Albert Wass ramane criminal!

Batjocorirea Romaniei de catre ICR, condus de Horia Roman Patapievici, finantat din banul public, si patronat de presedintele Romaniei, Traian Basescu

Profanarea simbolurilor Romaniei de catre un "artist" maghiar finantat de UDMR, prin fundatia Communitas, subventionata din banul contribuabilului roman

Procesul de la Haga. Delimitarea spatiilor maritime Romania - Ucraina

Ziua Inaltarii Sfintei Cruci - Ziua martirilor neamului romanesc!

Tezarul Romaniei de la Moscova

Paul Goma - Jurnal 2008

APEL IN PREMIERA ABSOLUTA - Sfantul Munte Athos catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane si Patriarhul Daniel: Pastrati Biserica lui Dumnezeu!

Petitie pentru protejarea familiei

Icoanele raman in scoli!

Daca ei vor tacea, pietrele vor striga

Cimitir al ostasilor romani resfintit dupa 60 de ani peste Prut

Ereziile lovesc Biserica Ortodoxa in lant: Mitropolitul Nicolae s-a impartasit cu greco-catolicii!

Bestiarul extremistilor europeni

La Bucuresti s-a desfasurat "Marsul pentru o familie normala"

Braul Maicii Domnului din nou in Gradina Ei, Romania

Alge-ti bine stapanul!

Raport despre Dosarul_represiunii din iunie 1990 (doc)

Braul Maicii Domnului, la Tirgu-Mures, 2007

Paszkany si reteaua de informatii maghiara din inima Ardealului

Poetul-portofel s-a dat in fapt: e politician-bozgor

FACIAS - Fundatia pentru Apararea Cetatenilor Impotriva Abuzurilor Statului

Dosarul "Revolutia"

Societatea pentru Justitie

Denuntarea Tratatului cu Ucraina

NATO-ROMANIA.ro

1 aprilie 2008 - 67 de ani de la masacrarea romanilor de catre trupele NKVD la Fantana Alba

Ungaria isi sarbatoreste asasinii in Romania

DEMERSURI PENTRU ROMANII DE PESTE HOTARE

Ungurimea, tiganimea si romanimea in fata Marii Uniri - Victor Roncea

Paul Goma - Dialog cu Flori Stanescu

Justitia romana legalizeaza dezmembrarea ROMaNIEI!

Sa va dati de pe cal jos / ca ARDEALUL nu-i al vost!!

Contestarea, in instanta, a Magyar Polgari Part, primul partid antiromanesc

Furdui Iancu - Vai saracii dusmanii

Martiri romani din Transilvania

partidul civic maghiar

Romani uitati

Reintregirea.ro - Arhiepiscopia Alba Iulia

Romanii din Kazahstan

Cei 9 tineri ucisi de sovietici asteapta semnarea petitiei !

Copii Disparuti - Jurnalul National

Amita Bhose, 9 februarie - 75 de ani de la nastere

Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti

Curtea penala de condamnare juridico-morala a crimelor comuniste, Cluj, 7 sept 2006

Dincolo de Tisa

Victor Roncea's blog

Mihai Eminescu - Scrieri politice

Radio Altermedia il omagiaza pe Mihai Eminescu

Sarbatorirea Zilei Nationale a Romaniei la Cernauti

La multi ani, Romania! Rugaciune si Icoane vechi si icoane noua

1987Brasov.com

Interviu cu Parintele Ioanichie Balan, 1997

Complexul monastic rupestru de la Tipova, Basarabia

Insula Serpilor, pamant romanesc

Ansamblul "Opincuta" - Liceul "Ion Creanga", Chisinau

Cernautii de ieri si de azi (fotografii)

Balada pentru credinta neamului

Anti-Romania

Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti

Paul Goma - Jurnal 2006 intreg

Fundatia Gojdu - Jefuirea Romaniei

Salvati Icoanele Copiilor! - impotriva discriminarii majoritatii

Turma fara pastor (poem in imagine si sunet)

Sfantul Ioan Iacob Romanul-Hozevitul

Luciano Pavarotti - Omagiu

FreePress

Dor Basarabean, ansamblu folcloric din Sudul Basarabiei

Eroii romanismului

Teoctist.info

Procesul comunismului / Condamnarea comunismului

Cimitirului Romanesc de onoare de la Tiganca

2 Iunie 2007 - Eliberarea lui Andrei Ivantoc

4 Iunie 2007 - Eliberarea lui Tudor Popa

investirea lui Dorin Chirtoaca in functia de primar al orasului Chisinau

NU sodomizarii neamului romanesc!

Civicnet - Piata Universitatii

Piata Universitatii - Filme

Mihai Radulescu - Flacari sub cruce 

(pdf)

1992 - Razboiul din Transnistria, razboiul romanismului

George Roncea - 14 iunie 1990(interviu BBC)

Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din Romania

Civic Media

Minoritari in propria tara

SOS Romania

Comunism si tranzitie

Romania noastra - File de istorie

"Badia" Ernest Maftei - Foto: Dinu Lazar

Romania sub buldozer

Atac la dreapta credinta

IISUS EXMATRICULAT

Vadim Pirogan - Destine romanesti

La moartea cruciatului Gheorghe Calciu Dumitreasa

2006 - Represiune stalinista asupra credintei in Romania

Iisus in celula - Album de poeme ilustrate

Martiriul romanilor ardeleni

Mihai Radulescu - Mortii nostri vii din temnite

Procesul comunismului / Crime, dovezi, marturii

Procesul comunismului / Decapitarea Armatei

Procesul comunismului / Spalarea creierelor

Procesul comunismului / Universul concentrationar

Procesul comunismului / Biserica pe cruce

Procesul comunismului / Colectivizarea agriculturii

Congresul National al invatatorilor/institutorilor romani din Romania si de peste hotare


Apel pentru repunerea lui Paul Goma si a familiei sale in drepturile de cetateni romani

Carti format pdf

Mari duhovnici

Carti ortodoxe

Procesul comunismului / Calaii

Procesul comunismului / Vieti la comanda
Represiunea asupra femeilor

Pateric al Inchisorilor Romane - Mihai Radulescu

Basarabia - Istoria integrata

"Odessa in flacari"

Eroii Rezistentei Anticomuniste

Libertate pentru Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa!!

Stalpii dreptei credinte

Portretul Romaniei interbelice

Represiune antiromaneasca la Chisinau

"Ziua biruintei" la Tiraspol

Patru personalitati jertfelnice: Nicu Steinhardt, Radu Gyr, Vasile Voiculescu si Mircea Vulcanescu

Stopati recoltarea de organe pe viu de la practicantii Falun Gong (China)

Ajutati Biserica romaneasca din Timoc

Simpozionul international "Rezistenta anticomunista - cercetare stiintifica si valorificare muzeala"

Valeriu Gafencu "Stalp al rezistentei spirituale romanesti"

Din crimele comunismului

Vocea Basarabiei - Vocea unei natiuniwww.voceabasarabiei.com

Semnati impotriva noii fundatii GOJDU

Stiri din Basarabia

Reintregirea Romaniei / Tinutul Herta

Romanii din Valea Timocului

Reintregirea Romaniei / Tezaurul de la Moscova

Reintregirea Romaniei / Insula Serpilor

CORTINA DE FIER - ROMANIA MUTA ZIDUL BERLINULUI PE PRUT !!!

Chisinau - 100 years old pictures

Holocaustul comunist in imagini

Procesul comunismului / Directivele NKVD pentru tarile din orbita sovietica

Atitudini / Fundatia Gojdu

Atitudini / Denuntarea Tratatului cu Ucraina

Harta gulagului romanesc

Paul Goma - Institutul pentru Studierea Terorii Bolsevice din Romania

"Basarabia necunoscuta", Chisinau, (vol. 1-5) Iurie Colesnic

(Prezentare generala)

Mircea Vulcanescu

 Ultimele stiri
.22 Iulie 2011 - Inmormântarea Parintelui Arsenie Papacioc
.Parintele Arsenie Papacioc: "Ca primar al Zărneştilor in trei zile am scos toti ungurii din oras!" Marele Duho
.Anghel Papacioc, de la inspectorul si primarul legionar la detinutul politic din zarca, 14 ani, si calugarul Arsenie, Du
.Abuzuri halucinante ale Ucrainei asupra românilor
.Crez de jurnalist non grata: Merita sa devii indezirabil dupa ce saruti mainile romanilor din Ucraina - Simona Lazar, Re
.HOLOCAUSTUL ROSU. Marea Teroare in Transnistria. Motiv de impuscare: "elogierea Romaniei"
.Câţi bani se dau de la buget pentru preoţi şi biserici?
.APELUL romanilor din Covasna, Harghita si Mures catre SRI, CSAT si Presedintia Romaniei
.Guvernul Romaniei, intre prostie si ticalosie, sustine din nou in acte existenta stemei si a granitei Tinutului Secuiesc
.Profesorul Dinu Giurescu alerteaza romanii: Statutul Minoritatilor poate duce la prabusirea hotarelor Romaniei. VIDEO/AU
.Statutul Minoritatilor anti-Romania, cantecul de lebeda al PDL. O intrebare a profesorului Dinu Giurescu pentru clasa po
.Laszlo Tokes si sotia lui Victor Ponta, Daciana Sarbu, printre eurodeputaţii care n-au votat Schengen pentru Romani
.MAE consideră regretabilă orice acţiune de inaugurare a unei "reprezentanţe" la Bruxelles a aşa
.UDMR şochează PDL la Bruxelles
.Adevarul.ro: Ţinutul Secuiesc se înfiinţează la Bruxelles
.Cristian Preda, despre biroul Ţinutului Secuiesc: Merg să văd despre ce e vorba, poate vând colaci s
.Discriminare in Timoc: 2.600 de romani din Bor cer reintroducerea emisiunii in limba romana la televiziunea si radioul l
.Asaltul bezbojnicilor (1). Minciuna "dezmăţului de Paşte"
.Replica Academiei Române: "jidan" rămâne în DEX cu menţiunea "nerecomandat"
."PORTRETUL LUPTATORULUI LA TINERETE" - un film despre Ion Gavrila Ogoranu
.Eminescu ii acuza si din mormant
.Remus Cernea. Asaltul minciunii asupra Catedralei Mântuirii Neamului
.Gafã incredibilã: Geoanã a recunoscut cã l-a vizitat pe Vîntu, în noaptea de 2/3 decembrie
.Înapoi în viitor: Ce ne asteaptã dacã va câstiga Mircea Geoanã!
.Manipulare: Un individ ce pare a fi Alecu Racoviceanu a fost surprins de paparazzi alergând gol pe stradă, cu
.Alianta Grivco: Johannis nu vorbeste, Geoanã nu vede si Antonescu nu aude
.Timisoara: Parteneriatul derbedeilor a fost un esec de proportii. ROMÂNII SE URNESC DIN NOU iar Mogulii aplicã
.Basescu: Filmul este un fals
.Băsescu: Năstase, Orban şi Patriciu au venit la mine acasă ca să le rezolv problemele din justi
.1 Decembrie. Piata Universitatii. Cerebralizandu-mi furia
.Timisoara inrosita fortat va vota cu Basescu
.ROMANIA, NU UITA: BASARABIA-E A TA! Studentii basarabeni au salutat ultima zi a lui Voronin si cheama romanii in Piata U
.SECTA PRO-HOMOSEXUALA de la Coalitia Opriti Codul Familiei ii ameninta pe Iulian Urban si pe Traian Basescu cu inchisoar
.NOU ABUZ COMUNIST: Corespondentul TVR Doru Dendiu dat afara din Republica Moldova
.Chisinau: Portalurile de stiri ce vorbesc despre proteste nu mai functioneaza, iar telefoanele au fost taiate
.Ministerul de Interne din Moldova ameninta protestatarii cu 15 ani de puscarie
.BIG BROTHER Google Latitude: "Te-am prins!". Monitorizarea prin telefonul celular, acum la indemana oricui
.Doua saptamani in lagarul de exterminare din Gaza. Ziua a 14-a: 30 de civili executati. 810 morti, 3400 de raniti. FOTO:
.Sub semnul Ganditorului de la Hamangia, ProTv si CTP-KGB fac propaganda homosexual-anala. Fara cuvinte.
.Petitie internationala pentru un acord de incetare a focului in Gaza la sfarsit de an
.Provocari ordinare la sediul Atelier 35. Noroc ca dispozitivele de pe sediul SRI din strada Selari au filmat tot
.Expozitia satanista a ICR a costat 50.000 de euro si a fost preferata de Patapievici comemorarii lui Nichita Stanescu
.Senatul a decis: Comisie de ancheta pentru verificarea modului in care ICR a cheltuit banii publici.
."Arta" satanista promovata de Patapievici sub Patronajul Presedintelui de Onoare al ICR, Traian Basescu si al Consulatul
.Condeiul Ardelean CENZURAT
.România, promovată "pornografic" de ICR
.România ca obiect sexual - Fenomen artistic sau deconsiderare?
.Un artist maghiar a pictat Romania sub forma unui vagin
.Romanii basarabeni au sarbatorit cea de-a 67-a aniversare a eliberarii Basarabiei de sub rusi
.EMINESCU SI ÎNVIEREA
.PARINTELE IOANICHIE Balan: "Ori buni crestini, ori pierim!"
.Victor Boian din Carahasani, Ştefan-Vodă, şi-a văzut abia la bătrâneţe visul realizat
.15 martie unguresc intre extremism si autonomie
.Românii din Ucraina şi consulatul general al României de la Cernăuţi
.Preşedinţii Băsescu şi Iuşcenko deschid podul peste Tisa
.Braşov ’87 - Au strigat primii: "Jos Ceauşescu!"
.Expulzaţii
.Braşov ’87 - Lui Ceauşescu nu-i păsa de muncitori
.Eroii de la Braşov şi "societatea civilă"
.Italia ne rupe usa!
.Crimele comunismului in Codul Penal
."Romeni di merda" produc 11 miliarde de euro pe an in Italia
."Rusia întreţine tensiunile dintre România şi Moldova"
.KazMunaiGaz, ultima mare companie din fosta URSS care intra in UE
."Brokerii" alegerii viitorului Patriarh sunt foste slugi ale PCR
.SRI, SRI, cuibuşor de nebunii...
.Patriciu, scăpat de barză
.Trompeta intereselor ruseşti, Varujan Vosganian - "născut nepregătit"
.Geopolitica rusească a Eurasiei şi rolul Kazahstanului
."Bătălia cuvintelor" a fost câştigată de Băsescu
.Afacerea Rompetrol, cel mai tare "tun" din istoria României
.Patriarhul Teoctist, "terminat" de un mason?
.Dorin Dobrincu - neoprotestant!
.Cabala lui Vîntu în B.O.R
.Bombardierele Moscovei adulmeca Atlanticul
.Iliescu, spalat de tot
.Dosarul mineriadei: Iliescu a ordonat reprimarea
.Procurorii au stabilit: Iliescu a decis reprimarea manifestantilor in iunie 1990
.Iliescu: Concluzia rechizitoriului in dosarul mineriadelor e total aberanta
.Iliescu a condus personal asaltul din 13 iunie 1990
.Duel Basescu - Putin la summit-ul OCEMN de la Istanbul
.Noul primar de Chişinău va reveni la problema "Antena C" şi "Euro TV"
.Voronin si Putin discuta problema transnistreana la Moscova
.Pe fondul dezinteresului DRRP pentru ei, MAE lanseaza "Romanii de la est de Bug"
.Pensionarii cer majorarea punctului de pensie
.Ion Iliescu justifică apelul făcut în 1990 către mineri
.Ion Iliescu, acuzat în dosarul 13-15 iunie 1990
.Consulate la Balti si Cahul
.Putin vrea condamnarea comunismului
.Episcopul Petru Musteata, alungat de la Ungheni
.In celula lui Andrei Ivantoc
.Raspuns la 100 de scrisori pentru Andrei si Tudor
.Ana Pauker pe peretele lui Ungureanu
.Genocidul armean din perspectiva romaneasca
.Oficiul National pentru Cultul Eroilor - CONCURSUL "SA NE CINSTIM EROII !"
.Societatea civila in genunchi
.S-a ales praful si de Centrul Eudoxiu Hurmuzachi
.Cetatenia pentru basarabeni nu blocheaza aderarea
.Frunda, aparatorul exagerat al rusilor din Letonia
.Actualitatea ortodoxiei
.Cred ca Dumnezeu imi va ajuta sa ridicam Catedrala cat de curand. Pentru Romania!
.REGIUNEA CERNĂUŢI
.Şi-acel rege-al poeziei veşnic tânăr şi ferice...
.Catedrala Neamului va purta hramul Sfantului Apostol Andrei si al Inaltarii Domnului
.Românii - civilizatori ai rusilor si ai slavilor ?
.Pe urmele Armatei Romane in campania din Vest
.Genocidul regimului Smirnov
.Crimele lui Igor Smirnov
.Rusia trage cu tancurile in noi
Comunism, mineriada, Revolutia 1989
Revoluţia din 1990
 Manifestatii post-decembriste
 CADA si ADM
 Piaţa Universităţii - istoric
 Asociaţii participante
 Războiul civil 13-15 iunie 1990 - mineriada
 Mărturii, anchete, analize
 In Memoriam
 Cântecele Pieţei Universităţii
 Dosarul "Piaţa Universităţii"
 Dosarul "Mineriada"
 Dosarul "Revoluţia"
 Asociaţia Victimelor Mineriadelor din România

Biserica Ortodoxă Româna
 Sfinţi români
 Stâlpii dreptei credinţe
 Atac la dreapta credinţă
 Mari duhovnici despre alegerea Patriarhului
 Patriarhul Teoctist
 Moartea Patriarhului
 Sărbători creştine
 Părintele Calciu
 Referinţe ortodoxe

BASARABIA

Basarabia, Transnistria

Eminescu - românul absolut
 Poezie politică
 Publicistica
 Eminescu şi India
 Studii şi articole
 Dosarul Eminescu
 Recitaluri eminesciene
 Referinţe

Reîntregirea României
 Pactul Stalin-Hitler
 28 iunie 1940
 24 ianuarie
 Bucovina cea martiră
 Ţinutul Herţa
 Sudul Basarabiei
 România-Ucraina
 Tezaurul de la Moscova
 Insula Şerpilor
 România Mare
 1 Decembrie 1918

Românii de lângă noi
 Românii de la Sud de Dunăre
 Românii din Valea Timocului
 Românii din Banatul Sarbesc (Voivodina)
 Românii din Ungaria
 Românii din Bulgaria
 Românii din Croaţia (Istro-romanii)
 Românii din Grecia
 Românii din Macedonia
 Românii din Transcarpatia
 Românii din Kazahstan
 Românii din Kârgâzstan
 Românii de pretutindeni
 Referinţe

România noastră
 Anti-România
 Profanarea României
 Demenţă anti-românească
 Trădare Natională
 Maghiarii anti-România
 Minoritari in propria ţară
 Presa de limbă maghiară
 Fundaţia Gojdu - Jefuirea României
 Kosovo sau apusul naţiunilor
 Societatea tradiţională
 NU Sodomiei!
 Libertatea cuvântului
 Dincolo de Ţară
 Congresul invăţătorilor români
 Destinul României
 Geopolitica
 România sub buldozer
 Comunism şi tranziţie
 Restituiri
 File de istorie
 Evenimente culturale
 Comunităţi, asociatii
 Artă, istorie, literatură
 Presa

Prioritati românesti
 Priorităţi româneşti
 Petrache Poenaru
 Nicolae Paulescu
 Gheorghe Benga
 Anghel Saligny
 Gogu Constantinescu
...Iisus in celula
Stapane-nsangerat, Domn al luminii
si Vesnicie limpede, Iisuse !
Tu, care ai primit pe frunte spinii
si cuie-adanci in mainile-ti supuse,

Tu, Domn al Rastignirii si-nvierii
care din cruce ne-ai facut lumina
si Rasarit din ranile tacerii
si cantec din osanda-ti fara vina -

da-ne-nclestarea Ta, da-ne puterea
din ceasul pironirii-nsangerate,
sa ne primim si cuiele si fierea
ca Tine-n marea Ta siguratate.

Pe fruntea tarii zambetul ti-l pune
si Neamul care-acum osanda-si duce
invata-l Tu amara rugaciune
din clipele suirilor pe cruce.

Cu mana Ta ca borangicul lunii,
din rani opreste sangele fierbinte,
inchide-n piepturi geamatul furtunii,
saruta-i tarii lacrimile sfinte !

si sus pe crucea crancena, pe care
sta Neamul nostru-nsangerat, Tu scrie,
Iisuse, un aprins inel de soare,
ca semn al invierii ce-o sa vina.

si spune mortilor din lut sa nu blesteme,
ci sub trifoi, sub damburi, sub secara,
sa-astepte pasii Tai calcand prin tara
si semnul muntilor ce vor aprinde steme.

si spune mortilor de sub troite sfinte
ca va veni candva o dimineata
cand Neamu-ntreg va fulgera la viata,
cuminecat prin mortii din morminte.
Radu Gyr,Rugaciune
 
 Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989 Poeme din temnita
 Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989 Poeme ilustrate
 Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989 Fotografii de Dinu Lazar
Paul Goma
Bio-bibliografie
 

Paul GOMA: Bio-bibliografie


1909
- 20 ianuarie : se naste, în satul Ciocâlteni, judetul Orhei, Basarabia, atunci, Rusia, Eufimie, al doilea fiu al Nataliei si al lui Chirilă Goma (soldat în armata rusă, mort pe front în 1914/1915, în Galitia, la Kut, Pinsk). Fratele mare : Ion, n. 1907, mort în prizonierat la Rusi, în toamna anului 1944 ; fratele mic, Ignat, n. 1912, dispărut la Bucuresti, în 4 aprilie 1944, în bombardamentul american.
- 14 iulie : se naste, în satul Chistelnita, judetul Orhei, Maria, fiica Nadejdei Cuza si a lui Toader Popescu (fratele mic al său, Niculae, n. 1911, refugiat si el în martie 1944, "repatriat în URSS" în mai 1945 ; a murit în satul natal, în 1988).

1917
- 21 noiembrie : Basarabia îsi proclamă autonomia teritorială ;
- 2 decembrie : Basarabia se proclamă republică democratică ;
- 7 decembrie : Basarabia îsi alege întâiul guvern ;
Paul Goma

Paul GomaBio - bibliografie   continuare
 

Bio - bibliografie


1909
- 20 ianuarie : se naste, în satul Ciocâlteni, judetul Orhei, Basarabia, atunci, Rusia, Eufimie, al doilea fiu al Nataliei si al lui Chirilă Goma (soldat în armata rusă, mort pe front în 1914/1915, în Galitia, la Kut, Pinsk). Fratele mare : Ion, n. 1907, mort în prizonierat la Rusi, în toamna anului 1944 ; fratele mic, Ignat, n. 1912, dispărut la Bucuresti, în 4 aprilie 1944, în bombardamentul american.
- 14 iulie : se naste, în satul Chistelnita, judetul Orhei, Maria, fiica Nadejdei Cuza si a lui Toader Popescu (fratele mic al său, Niculae, n. 1911, refugiat si el în martie 1944, "repatriat în URSS" în mai 1945 ; a murit în satul natal, în 1988).

1917
- 21 noiembrie : Basarabia îsi proclamă autonomia teritorială ;
- 2 decembrie : Basarabia se proclamă republică democratică ;
- 7 decembrie : Basarabia îsi alege întâiul guvern ;
Paul Goma

Paul GomaBio - bibliografie


1918
- 24 ianuarie : Basarabia se proclamă republică independentă ;
- 27 martie : Sfatul tării votează Unirea cu România - în anume conditii ; nici una dintre acestea (autonomie provincială, adminis- trativă, drepturile minoritătilor, reforma agrară etc.) nu va fi respectată de Bucuresti.
1922 ?-1923 ?
- Maria Popescu intră la scoala Normală de la Chisinău ; Eufimie Goma intră ca bursier, orfan de război la scoala Normală din Orhei.

1928 ?- 1929 ?
- După 6 ani de studii, Maria si Eufimie devin învătători. Se cunosc la balurile sătesti ; în primii 2-3 ani de învătământ functionează în scoli (si sate) diferite.

1930 ?- 1931 ?
- Maria Popescu si Eufimie Goma se căsătoresc si sunt numiti împreună în satul (cătunul) Mana, comuna Vatici, judetul Orhei (vezi Din Calidor - o copilărie basarabeană).

1933
- Se naste primul copil al sotilor Goma : Petre. Moare înainte de a împlini un an.


1935
- 2 octombrie : (orele 2 de dimineată) ; se naste - în cătunul Mana, comuna Vatici, judetul Orhei - al doilea fiu al sotilor Goma : Paul.

1940
- 28 iunie : Basarabia este cedată rusilor, fără împotrivire. Familia Goma porneste în refugiu prea tîrziu, este întoarsă din drum, înainte de a ajunge la Prut (vezi : Gardă inversă, Soldatul câinelui, Bonifacia, Din Calidor, Arta refugii, Astra, Sabina, Roman-intim, Ostinato, Usa..., În Cerc...).

1941
- 13 ianuarie : învătătorul Eufimie Goma este ridicat de agentii NKVD si "dus" ; restul cărtilor - românesti - sunt arse în curtea scolii (vezi Din Calidor, Arta refugii). Familia nu află nici motivul ridicării, nici durata condamnării - stie că "tata a fost dus în Siberia".
- 23 - iunie : primele semne că "Vin Românii!"
- 14 iulie : frontul ajunge la Mana (vezi Din Calidor).
- 15 iulie : Basarabenii si Bucovinenii sunt liberati.
- iulie - octombrie : mama lui P.G. (ca mii de basarabence) îsi caută bărbatul. Nu-l găseste. Află că ar fi murit "rupt de o bombă" la Balta - un târg nod de cale ferată în Ucraina, unde era un urias lagăr de triere a detinutilor - lagăr lichidat de Sovietici (în sensul că au fost lichidati detinutii), înainte de retragere (vezi Din Calidor).
- octombrie : considerat mort, lui Eufimie Goma i se face mormânt în cimitirul satului, lângă al fiului său Petrică.

1942
- septembrie : Paul începe să frecventeze scoala primară, intrînd în clasa I - cu Domnisoara Tuza (vezi : Din Calidor).
- 1943 - ianuarie? februarie? : soseste la Mana, pe adresa Mariei Goma o carte postală tip, de la Lagărul de prizonieri sovietici nr. 1 din Slobozia, Ialomita : expeditorul dă stire că... deportatul la Siberia, de rusi, este acum prizonier-de-război (!) la Români - iar nevasta să adune acte, fotografii, mărturii din sat, de la Inspectoratul scolar, din satul natal că el este cu adevărat Goma Eufimie, român si învătător, arestat de Rusii bolsevici, nu rus si prizonier la Români... (Vezi : Din Calidor).
- ianuarie - octombrie : mama si bunica dinspre tată ale lui P.G. fac multe drumuri la Slobozia-Ialomita, ca să limpezească situatia "prizonierului sovietic la români".
- octombrie : în sfârsit, Eufimie Goma este liberat din lagăr si, desi reîncadrat în învătământ, este obligat să se prezinte săptămânal la postul de jandarmi - (vezi Din Calidor).

1944
- martie : refugiul în Transilvania : întâi la Sibiu, într-un Centru de Refugiu (sau : de Refugiati - sau poate : de Refugiere), apoi în satul Gusu judetul Sibiu, unde părintii fuseseră repartizati ca învătători.
- 4 aprilie : Anglo-Americanii bombardează Bucurestiul si (din nou) Ploiestiul. La Bucuresti moare (dispare) unchiul Ignat ; tatăl aflat în tren, cu grosul bagajelor, prins de bombardament la Buda, lângă Ploiesti pierde totul (vezi Din Calidor, Arta refugii, Astra, Sabina...).
- 19? 20? agust : Eufimie Goma primeste ordin-de-chemare. Se duce - la Sibiu - însă ... intervine :
- 23 august (1944) : panică printre basarabeni si bucovineni : "schimbarea armelor" îi amenintă, nu doar dinspre Rusi - care vin - ci si dinspre Ardelenii localnici, simpatizanti ai Rusilor (care or să ia Ardealul de Nord de la Unguri si or să li-l dea).
Din 12 septembrie (1944), când, la Moscova, Românii au semnat Armistitiul - iar în România s-a constituit Comisia Aliată de Control (în realitate, doar rusească), "refugiatii" se... refugiază si mai spre Apus, cât tine războiul apoi se ascund, pe-loc : ca să nu fie "repatriati în tara Rusilor- (vezi Arta refugii, Astra, Sabina, Roman-intim). Pentru Basarabeni si Bucovineni persecutiile comunisto-rusesti au început în 28 iunie 1940 - si nu s-au terminat nici în momentul de fată.
- octombrie : familia Goma se mută (ca să-si piardă urma ...) din Gusu, Sibiu, în Buia, Târnava, Mare.
- octombrie-decembrie : familia Goma se ascunde prin păduri, de fiecare dată când "Comisia ceea" se apropie amenintător (vezi Arta refugii, Astra, Sabina ...).

1945
- ianuarie, 13 (vezi aceeasi dată - însă în 1941) : familia Goma este "prinsă" (în termeni tehnici : capturată) - nu de jandarmi, nu de Rusii ocupanti, ci de ciobani (mioritismul ce este el dacă nu mitul vânzării-uciderii-de-frate...?). Este "condusă" de jandarmi la Sighisoara, în "Centrul de Repatriere" în fapt : Lagăr în vederea Deportării Basarabenilor si a Bucovinenilor livrati de Români Rusilor (vezi Soldatul câinelui, Arta refugii, Gardă inversă...)
- ianuarie - mai : în Lagărul de la Sighisoara, tatăl lui P. G. face acte false pentru familia sa si pentru alte familii. Niculae Popescu, fratele mamei, nu acceptă să prezinte Comisiei (Aliate!) acte false - este, pe loc, "repatriat în Siberia".
( 4 februarie : la Yalta, conferinta "în urma căreia am fost vânduti Rusiei"... Până să ne vândă Churchill lui Stalin - celebrul biletel cu procentele - ne vînduseră Românii pe noi, Basarabenii si Bucovinenii ; si încă de două ori : întâia oară în 1940, când ne-au... doar cedat teritoriul ; a doua oară, după 23 august 1944, când ne-au vânat, ne-au prins si ne-au dat-legati Rusilor ; cât despre "vânzarea de la Yalta" ea nu exista : în momentul în care se desfăsura vânzarea-cu-pricina - ,,90% : Rusilor" - România era ocupată în totalitate, încă din 25 octombrie ’44, adică de patru luni de zile ; nu numai noi, refugiatii-în-proprie-tară am fi fost bucurosi să ne găsim, în sfârsit, adăpost în... restul de 10% rămas liber, dar si Românii ardeleni cei care, de prin ’48-’49, când, în sfârsit, au deschis ochii, căutau acel "Zece la Sută" - si nu l-au găsit ; nici în ziua de azi).
- mai-iunie (deci, binisor după încheierea războiului) : familia Goma, cu hîrtii (false) de... nerepatriabili (în tara Rusului), se întorc "acasă", în Buia, Târnava Mare.
- vara : începutul secetei-din-Moldova
- toamna (si, din acest moment, până după moartea lui Stalin, în 1953) : "nerepatriabilii" sunt convocati la Sighisoara, pentru a fi întrebati dacă nu s-au răzgândit, ca să se ducă, în sfârsit, "în tara lor, Marea Uniune Sovietică" (întrebările nu erau puse de Rusi, în ruseste, ci de Români : advocati ardeleni, tărănisti - ei lucrau cu sârg la prefecturi, mai als în Comisia "Aliată" de Control). În ciuda hăituielilor, a convocărilor, Basarabenii preferau să rămână "străini în propria-le tară", decât să fie ... "repatriati în Siberia".

1946
- septembrie : P. G. intră, prin concurs, ca elev bursier, la scoala Normală "Andrei saguna" din Sibiu (vezi Arta refugii).

1948
- vara : se anuntă, printre alte nenorociri reforma învătământului.
- septembrie : P.G. se trezeste elev în clasa a... VII-a de "Ciclul Doi" - la Gimnaziul din seica Mare, judetul Târnava Mare.
- octombrie? noiembrie? : "epurarea" cărtilor din biblioteca scolii de la seica Mare (vezi Arta refugii, Astra, Sabina, Roman-intim).

1949
- ianuarie 13 (vezi si 13 ianuarie 1941 ; si 13 ianuarie 1945) : mama si tatăl lui P. G. împreună cu majoritatea locuitorilor adulti din satul Buia, Târnava Mare sunt "ridicati si dusi" - nu se stie unde. P.G.îi caută la Sibiu, la Alba Iulia, la Sighisoara - află că sunt închisi la Securitatea - nou înfiintată - de la Medias. După câteva săptămâni ceilalti arestati sunt liberati, rămân "suspectii", "periculosii" - printre ei, sotii Goma. Mama este liberată la sfârsitul lunii mai, tatăl : ultimul, în august. În acest timp P.G. "locuieste" în gări si la poarta Securitătii din Medias (vezi Ostinato, În Cerc, Gherla, Gardă inversă, Patimile după Pitesti, Bonifacia, Arta refugii, Astra, Sabina, Roman-intim - adică în aproape toate cărtile).
- septembrie : P. G. intră, prin concurs, elev bursier în clasa a VIII-a a Liceului "Gheorghe Lazăr" din Sibiu.
- octombrie : "descopere" biblioteca Astra (vezi Astra, Sabina, Roman-intim...)
- decembrie : asistă la "închiderea" bibliotecii "în vederea inventarului" (în fapt, a epurării - a doua).

1952
- mai : P. G., elev în clasa a X-a, este "convocat" la "Securitatea din Sibiu si "retinut" opt zile. Motive : A vorbit, în clasă, despre partizani si, culmea!, tine un jurnal-intim... codificat...
- septembrie-octombrie : întors din vacantă, află că fusese exmatriculat din toate scolile din tară ; face o încercare la Liceul din Sighisoara : după o săptămână este invitat să plece. La Brasov nu este primit ; este primit, în schimb, la Liceul "Negru Vodă" din Făgăras.

1953
- martie : crapă Stalin. Sperante...
- iunie-august : absolvă liceul. Încearcă să dea examen de admitere la Institutul de Cinematografie (!). Este eliminat din prima fază.
- septembrie : cere să fie încadrat în învătământ. I se propune să fie "instructor superior de pionieri". Acceptă. Întâi la scoala elementară din comuna Dacia, raionul Rupea, apoi în orasul Rupea - la liceu...

1954
- august : dă examen(e) de admitere, simultan, la Universitatea Bucuresti (Filologie, română) si la nou-înfiintatul Institut de literatură si critică literară "Mihai Eminescu", înlocuind fosta "scoală" cu acelasi nume - zisă si Fabrica de Scriitori. Reuseste si colo si colo. Alege... Fabrica.

1955
- vara : Institutul (autonom) este transformat în "sectie" si translat la Universitate.
- toamna : conflicte la seminarii, cursuri, cu : Radu Florian, Tamara Gane, Mihai Gafita, T. G. Maiorescu, A. Hoajă, Mihai Novicov, G. Macovescu, Iorgu Iordan.

1956
- iunie : P. G. este "judecat" la rectoratul Universitătii. Acuzatori : Iorgu Iordan, Al. Graur, Ion Coteanu, L. Tismăneanu, Radu Florian, M. Novicov - precum si "doi tovarăsi necunoscuti, în civil, de la Securitate"... Acuzati erau si studentii Aurel Covaci si Vasile Albu dar, spre surprinderea lui P. G., colegii de an, de grupă, de cămin, de... bancă a acuzatilor trecuseră în tabăra cealaltă, a acuzatorilor...
Capete de acuzare :
a) P. G. afirmase, la seminarul de marxism, că războiul declarat de URSS Finlandei în 1939, era - potrivit materialismului-istoric - "război injust" ; "de agresiune" ;
b) afirmase că "Moldovenii" (din "RSS Moldovenească") sunt români ; că "limba moldovenească" este o inventie ("Sovieticii le-au impus Basarabenilor o limbă care nu există"), locuitorii vorbind limba română - care limbă (română) este o limbă de origine latină (cum sustine acad. sovietic sismariov) si nu o limbă-slavă - cum sustine acad. român Graur ;
c) pretinsese că sistemul de cote este descurajant (!), iar colectivizarea agriculturii o eroare (?) economică ;
d) afirmase că trupele sovietice din România sunt trupe de ocupatie ;
e) sustinuse că limba rusă nu trebuie să fie obligatorie - etc. etc.
"Procesul" a durat vreo trei ore (acad. Graur, lesinat, a fost transportat undeva).
De semnalat suprarealismul situatiunii : Colegii (de boxă) A. Covaci si V. Albu, din "complici" se prefăcuseră în martori-ai-acuzării ; în schimb Mihai Novicov, pornit la drum ca acuzator-sef, "pe parcurs" a devenit... avocat al apărării - oricum, a rostit fraza determinantă : «Tavarisci! Iel, Guoma, spri diasibiri di alt’ riactianari nicinstit’, iel ieste un riactianar cinstit - ieu cam atâta am avu’ di spus...» (vezi Justa). Astfel apărat (de însusi politrucul Institutului!), P. G. nu a fost arestat pe loc - cum ceruse acad. Iorgu Iordan, sustinut de membrul corespondent Ion Coteanu ; nici măcar exmatriculat - cum sugeraseră în cor L.Tismăneanu si Radu Florian ...
Mihai Novicov a promis că se va ocupa el, "îndiaproapi" de ... "Cazul Goma" - atunci a luat nastere "cazul" cu pricina.
- august : ca orice student, P. G. îsi face "convocarea" militară de o lună la Cilibia. Acolo aude că, la Poznan, s-ar fi întîmplat ceva.
Se întâmplase :Budapesta-Octombrie începuse la Poznan-August.
- septembrie : P. G. scrie, în continuare, la "romanul" intitulat "Durerile facerii" (!), din care citise fragmente la "seminariile de creatie" ("clasa de proză", condusă de Gafita).
- 22-23 octombrie : izbucneste Revolutia Maghiară.
- 5 noiembrie : proiectata manifestatie a studentilor nu mai are loc : Securitatea îi culesese pe organizatori cu două-trei zile înainte, iar în acea zi ocupase Piata Universitătii cu camioane, cu securisti în civil, cu armată - si mai ales cu "Brigăzi muncitoresti" - clasă muncitoare îmbrăcată în pufăici noi-noute, înarmată cu lanturi de bicicletă, tuburi de plumb si ciomege scurte - acestia fiind, ca să zicem asa, părintii (sau chiar bunicii, de ce nu!) Minerilor Români din 1990 si din 1991. P. G. n-a aflat de manifestatie decât cu două-trei zile mai târziu.
- 13 noiembrie : După câteva tentative (nereusite) de a "face ceva" împreună cu colegii de cămin ("Matei Voievod") apoi de Universitate, se hotărăste ca, la prima sedintă de UTM să predea carnetul, în semn de protest... Cum o asemenea ocazie nu s-a oferit, a pus în roman povestea cu carnetul. si a citit fragmentul cu pricina la "seminarul de creatie" condus de M. Gafita.
- 22 noiembrie, orele 13,30 : P. G. este arestat de la Universitate, dus la Ministerul de Interne si anchetat ("ca la Interne") ; acuzat fiind de tentativă de a organiza o manifestatie ostilă - prin "fituici" (asa erau catalogate, la MAI, orice scrisuri, fie de mâna arestatului, fie tipărite, dar toate "dusmănoase si interzise" - aici Securitatea Poporului desemna prin "fituică" cele vreo 15 pagini citite la seminar, fragmentul de roman.

1957
- februarie si martie : cele două "înfătisări" ale procesului ;
- aprilie : de la arestul Malmaison, P. G. este "vărsat" la penitenciarul Jilava (Fortul nr. 13) (vezi Ostinato, Gherla)
- iunie : i se aduce la cunostintă sentinta : doi ani închisoare corectională pentru delictul de agitatie publică.

1958
- martie, 25 (Bunavestire) : P. G. este trimis disciplinar la Gherla.
- iulie, 14 : Răscoala Frontieristilor de la Gherla.
- octombrie : P. G. este scos din celulele "comune", si dus la "camera de liberare".
- noiembrie, 19 : în urma turnătoriei unui cunoscut "copil al lui Goiciu", "pictorul de biserici" din Segarcea : Anton Barbu-Panaghia, P. G. si frontieristul Ferdinand Piatka sunt torturati de : Todoran, Goiciu, Istrate, somlea (cel Bătrân) (vezi : Gherla).
- noiembrie, 21 : P. G. este liberat din închisoare, dar trimis (cu escortă) "pentru 36 luni", cu domiciliu obligatoriu în satul-nou Lătesti raionul Fetesti.

1961
- februarie : P. G. primeste pentru întâia oară, "permisie acasă". Ajuns la Militia din Fetesti (unde urma să i se dea "alte acte" - în domiciliu obligatoriu buletinul de identitate purta, sub fotografie, mentiunea : D.O.), află că "permisia" nu era pentru Mesendori, Rupea unde locuiau părintii, ci... la Constanta. Era o mică-greseală... Desi iarnă, desi nu cunostea pe nimeni la Constanta, P. G. se hotărăste să se ducă... în permisie-la-Constanta (vezi Soldatul câinelui).
- noiembrie : i se prelungeste "restrictia domiciliară" cu încă 24 luni. P. G. protestează, în scris, împotriva, "prelungirii" ; îl acuză pe ofiterul de Securitate Livescu de rapoarte-false, de maltratare a deoistilor - si cere "liberarea imediată".

1962
- Nemaipomenit, nemaiauzit : un reprezentant al MAI se deplasează (personal...) în satul-nou Lătesti, ca să ancheteze o plângere a unui bandit. Ceilalti deoisti, în aceeasi situatie, în urma presiunilor (citeste ciomăgeli), îsi retrag ,,reclamatiile".

1963
- ianuarie : chiar dacă ofiterul de Securitate Livescu nu este pedepsit (cine să-l pedepsească : Securitatea?), P. G. este liberat înainte de termen".

1963, ianuarie - 1965, iulie :
P. G., liber ca pasărea cerului, într-o tară liberă, lucrează numai în munci necalificate si nepermanent(izat)e :
- muncitor zilier în constructii, la Buhusi, pe santierul Casei de Cultură - deci tot în domeniu, atât, ca în fier-beton ; fotograf ambulant (nunti, botezuri, înmormântări), prin satele din Rupea si Făgăras ; trompetist de sâmbătă-searta (baluri, nunti, hore) ; dezgropător de puieti la pepiniera sercaia ; descărcător-încărcător de cereale în silozul din sercaia-Gară ; muncitor necalificat la forja uzinei "Rulmentul" din Brasov ; merceolog la "Agrosem" Făgăras - în fine : "tehnician" la Serviciul Tehnic al Intreprinderii de Gospodărie a Orasului Făgăras (vezi Ela, Bonifacia, Adameva…)

(1965)

- august : ca urmare a "decretului Ceausescu" (ce permitea fostilor detinuti politici să-si continuie studiile universitare), P. G. - căruia nu i se aprobase reînmatricularea în anul III, desi, legal, avea acest drept - dă examen de admitere la Facultatea de filologie, Universitatea din Bucuresti.
- septembrie : P. G. din nou, după 11 ani, re-student în anul 1.
- septembrie-octombrie (la Căminul "Regnault") : reia romanul început în d.o., încă fără titlu, dar este vorba de Ostinato.
- depune-propune la Gazeta literară, Luceafărul, Viata românească, Amfiteatru proză scurtă. I se răspunde - si i se va răspunde si în anul următor, 1966 : «D-ta, fiind un caz nu poti debuta în perio-dice, trebuie să publici întâi un volum...». Logica va functiona ca… lege (vezi Bonifacia).

1966
- primăvară : P. G. depune la ESPLA romanul Ostinato (sub titlul : Cealaltă Penelopă, cealaltă Ithacă). M.Gafita : «Nu se poate debuta cu un roman, numai cu un volum de proză scurtă...»
- iulie : P. G. prezintă, tot la ESPLA, volumul de "proză scurtă".
- decembrie, 6 : la insistentele Gicăi Iutes si ale Sânzienei Pop, Eugen Barbu este de acord ca P. G. să debuteze în revista sa, Luceafărul (vezi Bonifacia), cu povestirea Aia, botezată în redactie Când tace toba... (?)
- decembrie, în continuare : până la sfârsitul anului, P. G. mai publică în Luceafărul o proză si un reportaj (Cetatea Făgărasului), iar când se decernează "Premiile Luceafărului pentru 1966", P. G. primeste "Mentiune, proză" - cu Ion Nicolescu, Premiul I fiind acordat Alexandrei Târziu (la poezie, Premiul I : Grigore Arbore, Premiul II : Ileana Mălăncioiu).

1967
- iarna : debutul în Luceafărul îi deschide lui P. G. portile periodicelor : publică în Gazeta literară, Viata românească, Ateneu, Neuer Weg, Cravata rosie. Concluzie : nu exista vreun "ordin de sus" dar responsabilii nu voiau să-si asume…responsabilitatea publicării unui "caz" - cu exceptia lui Eugen Barbu.
- În februarie moare tatăl lui P. G., în vârstă de 58 ani. - primăvara : revista germană (din România) Neue Literatur pregăteste publicarea unui fragment din Ostinato în traducerea Anemonei Latzina si a lui Dieter Schlesak. Întâmplare : Miron Radu Paraschivescu, poposind la redactia revistei, îsi aruncă ochii peste un manuscris (dactilogramă). După un timp, exclamă :
«Dar băiatul ăsta e un Soljenitân român!» În curând, băiatul-ăsta citeste la Cenaclul condus de M.R.P. câteva fragmente. Televiziunea austriacă filmează, revista vieneză, Literatur und Kritik publică un fragment însotit de o notă biobibliografică si de un studiu despre literatura română, semnate de Marie-Thérese Kerschbaumer.
(În vara lui 1967 a fost trimisă în Occident prima variantă a romanului Ostinato.)
- toamna : în urma insistentelor (în fapt : presiunilor, santajelor securistului Mircea Achim (în acel timp "ocupîndu-se" de studenti, câtiva ani mai târziu de scriitori) si a sefului său Nicolae Mihai, P. G. abandonează Universitatea (ca să nu aibă ce pierde, deci să nu poată fi santajabil) si rămâne, definitiv, un licentiat în liceu. Locuieste - din decembrie 1965 - la anticarul Radu Sterescu, veche cunostintă, din 1954 - (vezi : Bonifacia.)

1968
- primăvara : promisiuni de publicare a volumului de proză scurtă cu... scurtări ; cu schimbarea titlului Moartea noastră cea de toate zilele ; simultan, respingere "dulce" a romanului Ostinato :
«Mai trebuie lucrat, e nefinisat...» (Gafita).
Memento : manuscrisul romanului Ostinato a schimbat trei directori de editură. Nu el a determinat "schimbările de directie" (în sensul de persoane, nu de linie-a-partidului), el a îndurat-o. Cei trei : Ion Bănută, un oarecare Marinescu si, în fine, Ioanichie Olteanu. Acestia erau... directoriivor fi fost ei mari, dar nu se aflau "în contact cu tovarăsii scriitori". Contactorii (contactoristii?) literaro-politici, kulturalnicii-komisari), în afară de, inevitabilul, indispensabilul Gafita erau : Corneliu Leu, Lucian Cursaru, precum si suavul Măciucă ...
- iulie : promisiune din partea lui Geo Dumitrescu de a-l "lua" ca redactor la România literară ce va înlocui Gazeta literară.
- august, 7 : P. G. se căsătoreste cu Ana Maria Năvodaru.
- august, 22 :
a) invadarea Cehoslovaciei ;
b) lansarea în librării a volumului de debut Camera de alături - apărut la E(S)PL(A).
- august, 23 : P. G. (fără profesie, fără serviciu, nestudent, nemembru al Uniunii Scriitorilor - dar autor al unui volum abia iesit) se prezintă la sediul Uniunii din soseaua Kiseleff si cere să fie primit în... Brigăzile patriotice. Este trimis la plimbare, cu explicatia :
a) scriitorii încă nu alcătuiseră asemenea... formatii ;
b) chiar dacă se vor constitui Brigăzi la Uniune, în ele vor intra numai membri de partid.
- august, 24 : P. G. este chemat telefonic la sediul Uniunii Scriitorilor, unde Pop Simion, Ioanichie Olteanu si János Szász îl anuntă că... ideea lui a fost bună, însă dacă vrea să intre în Brigăzile Patriotice, mai întâi trebuie să intre în partid.
- august, 24- 25 : în Sala Mare a Casei Scriitorilor are loc faimoasa sedintă de primire în partid a unor, în general, tineri scriitori (care ceruseră să facă parte din Brigăzi) : Mariana Costescu, Aurel Dragos Munteanu, Adrian Păunescu, Paul Schuster, Al. Ivasiuc si Paul Goma (doar atâtia să fi fost?) (vezi Soldatul câinelui).
- august-octombrie : Gazeta literară se transformă în România literară, sub directia lui Geo Dumitrescu. P. G. devine redactor cu jumătate de normă la "pagina muzică".
- septembrie : apar două cronici elogioase la volumul Camera de alături, semnate de Valeriu Cristea în Amfiteatru si Lucian Raicu în România literară ; o notă distrugătoare, nesemnată în România liberă.
- sfârsitul anului : o nouă variantă a romanului Ostinato este trimisă în Occident.
(Între 1968-1969 P. G. lucrează la un roman - fără titlu, dar va deveni În Cerc. Îl lasă de-o parte si scrie prima variantă a unui "segment" care se va plasa înaintea Cerc-ului : Usa noastră cea de toate zilele...)

1969
- P. G. declară "editorilor" Dodu Bălan, Vasile Nicolescu, Ghise, Stroia, Bujor Sion :
«Dacă Ostinato nu e publicat în româneste, în România, cel mai tîrziu în 1970, în 1971, va apare în Occident.»
Nu e luat în serios : «Gluma e bună...» si : «Cum : un scriitor si român abia debutant, membru de partid să afirme că publică... la capitalisti? Să le puie acelora - dusmanilor - o armă în mână?»
Fiindcă P. G. o tine pe a lui, pretinzînd că nu are nevoie de autorizatiune-de-la-politiune ca să hotărască soarta cărtilor sale, se succed "sedintele de lucru", ,,de lămurire", "curat prietenesti", unele mai restrânse, altele mai lăbărtate ; unele "amicale", altele de-a dreptul ostile. P. G. este convocat, la presedintele Uniunii Scriitorilor, Zaharia Stancu ; la "comitetul operativ" (nu se va fi chemat asa, dar totdeauna compus din : Chirită, toiu, Nichita, Hobană, Dimisianu - în câteva rînduri a participat si Fănus Neagu ; si János Szász ; si Ion Horea - si încă altii, multi, prea multi pentru o cultură atât de rezistentă, pentru o literatură atât de de-valoare). Scopul : să-l facă pe P. G. să declare că nu mai doreste să publice la capitalisti ; că doreste fierbinte să publice numai în Patria Română si în româneste - în consecintă va astepta publicarea (în România si în limba română) "atît cât va fi necesar". P. G. găseste că, nefiind etern, nu poate astepta "cît va fi necesar".
- tot în cursul anului 1969 : P. G. este judecat la Uniunea Scriito-rilor de un comitet lărgito-lăbărtat) compus din Zaharia Stancu, din "tovarăsi de sus, de la C.C." : Ghise, Dodu, Nicolescu, Brad, Stroia. Masele largi de luători la cuvânt - prin Titus Popovici, Fănus Neagu, Mircea Micu, Paul Everac - sunt de părere că un scriitor român, («mai ales cînd este un ilustru necunoscut!» - citat din Vasile Nicolescu), «nu are dreptul să se comporte ca si cum ar fi singur pe lume», în consecintă : «Să intre în rînduri!» (ca să fie d-al nostru, dîn bobor - si să ne pupăm Piata Endependenti - căci toti sîntem români - nu? Nu!).

1970
- martie : P. G. publică pentru ultima oară, proză, în România literară, un fragment din În Cerc.
aprilie : romanul Usa noastră cea de toate zilele..., predat editurii Cartea românească, este respins de Marin Preda si Mihai Gafita, "ca urmare" (?) a "decodificării" operate de Ivasiuc, potrivit căreia, "sub personajul Florica se ascunde, în fapt, Elena Ceausescu ; sub al lui Iosub, Nicolae Ceausescu"...
Din acel moment, P. G. nu mai are dreptul să semneze ; nici traduceri ; sotia sa, Ana Goma, la fel ; la fel socrul său, Petre Năvodaru (a se vedea volumul I din Iosif si fratii săi, de Thomas Mann - apare ca traducător Petru Manoliu, desi Petre Năvodaru este adevăratul traducător ; vezi si Despre război de Clausewitz : traducătorul este mentionat în caseta... tehnică, de la finele volumului ...).
- toamna : P. G. trimite în Occident manuscrisul romanului Usa... - fără a-i cere voie lui Titus Popovici - nici chiar lui toiu!

1971
- martie : noul director al editurii (devenită) Eminescu, Ioanichie Olteanu îl anuntă în scris pe P. G. că romanul Ostinato va fi publicat "în curând - însă, mai întâi trebuie făcut publicabil" (aceste "lămuriri" i-au fost date prin viu grai - ca si următoarele) : la întrebarea lui P. G. : "Cum adică, să fie făcut publicabil?", răspunsul a fost : "Ei... stii dumneata foarte bine cum ...". P. G. nu stia, nu acceptă "conditiile"- zice :
«Dealtfel, e prea târziu : la toamnă se publică simultan, la Suhrkamp, la Gallimard, la Rizzolli...»
«Trebuie să le-o luăm înainte», zice Ioanichie Olteanu.
«Luati-le-o!», zice autorul.
- aprilie : editura Eminescu îi înmânează lui P. G. o altă hârtie - prin care ... atestă (!) publicarea romanului "într-un viitor apropiat". De astă dată i se cere autorului să-si ia - în scris - angajamentul că nu va permite publicarea "în limbi străine, înainte de a fi publicat în, româneste". P. G. refuză.
"În acest caz, rupem tratativele!", zice loanichie Olteanu, usurat si fericit.
- iunie : editorul german Suhrkamp difuzează pliante cu autorul-si-cartea. Câteva circulă printre membrii comitetului lăbărtat. Autorul primeste si el unul - mult mai tîrziu. Este vorba - în pliant - de "Un Soljenitîn român".
- iulie : tezele cu pricina.
(în cursul verii 1971,. "comitetul operativ" : Z. Stancu, C. Chirită, Nichita Stănescu, C. toiu, stenograf-cu-magnetofonul : tovarăsul de nădejde al lor, plutonierul Hobană, adjunctul Dimisianu - fac "tentative" de a-l convinge pe P. G. că... «nu se face să faci ceea ce faci...».
«Ba se face - să fac ceea ce fac!Faceti si voi», le răspunde P. G.
- octombrie, 14 : Dieter Schlesak îi trimite lui P. G. o telegramă din Frankfurt/M, prin care îl anuntă că Ostinato a apărut, fiind lansat la Târgul de carte...Prin Europa liberă P. G. află : "delegatia RSR la Târgul de carte, după ce a încercat să împiedece tipărirea cărtii, în semn de protest împotriva expunerii, la Târg, a unei cărti calomnioase la adresa socialismului din România a părăsit Târgul - iar în standul gol al RSR, editorul a etalat, pentru presă, cartea cu pricina...".
Autorul vede cartea-cu-pricina pentru întâia oară în mâinile lui Zaharia Stancu. Presedintele Uniunii Scriitorilor îi permite autorului să tină cinci secunde cartea în mâini, după care o încuie în sertarul biroului, continuând a vorbi admirativ de editurile capitaliste...
Poetul Meliusz Jozsef, căruia editorul german îi inmânase două exemplare din Ostinato, pentru a-i da (măcar) unu autorului - nu i-a dat nici unu. Întrebat fiind, a negat până si faptul că ar fi fost, în acel moment, în Germania. În schimb - cine s-ar fi asteptat? - Arnold Hauser i-a adus un exemplar si i l-a dat, fără întârziere.
Al doilea exemplar (traducerea germană, în continuare) i-a fost adus lui P. G. de poetul Gheorghe Pitut.
Primul exemplar din traducerea franceză (La Cellule des libérables - Gallimard) i-a fost adus la Bucuresti de jurnalistul francez de la Le Monde, Manuel Lucbert.
(1971) - toamna-iarna : la o sedintă (foarte) lărgită organizată în Sala Mică a Palatului, prezidiul (din care mai făceau parte Gheorghe Pană, Ilie Rădulescu, Bujor Sion), Dumitru Popescu-Dumnezeu, după ce "obtine" excluderea din partid si din C.C. a lui Nicolae Breban, aflat în acel moment la Paris, propune excluderea si a lui P. G. - prezent, acesta. Motivul : «A pus în mâna dusmanului extern o armă cu care să lovească în patria noastră.» Se declară de acord cu... analiza tovarăsii : Titus Popovici, Al. Andritoiu, Fănus Neagu, Mircea Micu ; fac exercitii de anchetă-încrucisată Dinu Săraru cu/si Eugen Barbu. Intervine Dan Zamfirescu, indignat de "nepatriotismul vânzătorului de tară P. G.".
Îl apără (pe P. G.!) : Mihai Novicov, Ion Lăncrănjan, Mihai Ungheanu, Darie Novăceanu ... si numai ei.
iarna : continuă "sedintele intime de lămurire" : în cam aceeasi formatie : C. toiu, Nichita Stănescu, Ion Horea, Dimisianu, Radu Boureanu si nelipsitul Hobană, încercînd să-l convingă pe P. G. "să predea de bună voie carnetul de partid - ca să terminăm cu problema aia si să mergem să bem ceva ...". P. G. răspunde :
«De bunăvoie nu vi-l dau ; de nevoie... Dacă încercati să mi-l luati cu forta, îl înghit, precum partizanul sovietic!»

1972
- PG. predă manuscrisul romanului În Cerc. Preda nu-l primeste : «Ce, monser, crezi că eu sunt tâmpit, ca Ioanichie, să-ti dau la mînă hârtie, pecumcă?» Nu, Preda nu era tâmpit - ca Ioanichie.
- aprilie : P. G. este convocat la Zaharia Stancu : «Îmi aduci niste fotografii, fotografii îmi aduci - si de-ale dumitale si de-ale nevestii, că am primit dispozitie să-ti dăm pasaport (pasaport să-ti dăm...)»
P. G. se miră : i se refuzaseră toate cererile de călătorie - în Bulgaria, în Polonia, în Italia, în URSS («Ca să te opresti la Chisinău si să faci agitatie nationalistă?»), acum, fără să fi cerut, i se dă pasaport? După ce caută calul de dar de dinti, P. G. acceptă - astfel :
«Plec - numai eu. Dacă n-o să mă lăsati să mă întorc, nevastă-mea, ostatecă face scandal - pentru reîntregirea familiei…»
- iunie, 18 (!) : P. G. pleacă, singur, pentru trei luni, în călătorie turistică în Austria, RFG, Franta.
(Pentru că s-a vorbit-scris atâta - prin pana Organului : Eugen Barbu, V. C. Tudor, Ceachir, Dan Zamfirescu, Artur Silvestri (altfel Târnăcop), prin I. C. Drăgan, Michael Titus, Dean Milhovan, Pantazi, Lozovan si alti Boiani : P. G. n-a făcut vreodată vreo călătorie - fie si până la Afumatii-Românesti - pe cheltuiala Uniunii Scriitorilor. Toate călăto-riile sale si ale alor lui au fost plătite de el, din banii săi. Iar în 1972, nu a plecat în Occident "cu o bursă" - în acel moment, "cu bursă" călătoreau de zor Sorescu, Blandiana, Ivasiuc, Păunescu, Breban, Marino - ei, da : Adrian Marino! - dar nu P. G. ; P. G. a adus devize în România, nu le-a scos.)
La Viena : condus de prietena si traducătoarea în germană, Marie-Thérese Kerschbaumer, P. G. cunoaste o sumă de scriitori, - dar mai ales pictori austrieci. Tot la Viena face cunostintă cu "poetul tânăr", stefan Baciu, venit de la Honolulu, spre a-si vedea - pentru prima oară, din 1947 - , mama, sosită de la Brasov.
La Frankfurt : îl cunoaste pe editor, Siegfried Unseld. În timpul unei receptii, îi soseste lui P.G. un colet din România cu câteva exemplare ale cărtii As I Lay Dying de Faulkner, tradus în româneste împreună cu Horia Florian Popescu, la Cartea românească, (sub titlul : Pe patul de moarte) care, la a doua corectură, "pierduse" numele co-traducăto-rului P.G. ; apoi Gafita îl "sfătuise" să semneze cu un pseudonim ; Marin Preda : să nu mai semneze de loc - "ce contează o co-traducere în cariera unui scriitor..." - iată însă că, P. G. plecat (si plecat defi-nitiv, cum sperau băietii de toate culorile), nu mai conta dacă apărea numele lui P.G. pe coperta interioară a unei (co-)traduceri...
La Köln, se (re-)întâlneste cu Dieter Schlesak : "rămas" în 1969 ; împreună cu D. tepeneag, Schlesak a avut un rol hotărâtor în tradu-cerea si publicarea lui P.G. în străinătate.
iulie, 14 : la Paris - în sfârsit, îi cunoaste pe Monica Lovinescu si pe Virgil Ierunca. si pe Eugene Ionesco. si pe Mircea Eliade. si pe Emil Cioran - chiar si pe Paul Barbăneagră!
august : se întoarce în Germania, la München, unde fusese de multă vreme invitat la un colocviu de pe lângă Olimpiadă - cu titlul : "Sport si literatură". Ajuns la fata locului, află că... nu va mai putea participa la numitul colocviu, pentru că delegatia română (Fănus Neagu si Ion Băiesu) conditionează prezenta lor de absenta lui P.G.
(1972) - octombrie : la Târgul de carte de la Frankfurt i se lansează a doua carte tradusă în germană, Usa..., (Die Tür). Dă o sumă de interview-uri, scrie articole pentru presa germană - în care atacă direct, atît sistemul politic, cât si cenzura literară, amintind însă si de "contributia" autocenzurii la scriitorul român.
- sfârsitul lui octombrie : din nou la Paris.
- 19 noiembrie (1972) : începe să scrie Gherla ;
- 21 noiembrie termină Gherla - prima variantă.
- sfârsitul lui noiembrie : soseste la Paris si Ana Goma.

1973
- ianuarie : o nouă variantă a Gherlei ;
- februarie : P.G. scrie continuarea Gherlei : Lătesti (rămâne neterminată).
- 18 iunie (1973) : P.G. împreună cu sotia se întoarce în România.
La vamă i se confiscă toate cărtile. P.G. anuntă Securitatea, în scris, că dacă nu-i restituie toate cărtile în 24 ore el publică în Occident lista cărtilor interzise în România lui Ceausescu, printre cele confis-cate lui aflându-se si o carte de Willy Brandt, la care tocmai se ducea în vizită "Cancelarul" R.S.R. În 8 ore (de la depunerea la cutia postală a "scrisorii"), toate cărtile îi sunt restituite (si transportate acasă), cu scuze.
- vara : la România literară nu mai are loc . Fusese dat afară...
Ivascu : «Nu te-am dat afară, atât că, în 1968, nu te-am primit înăuntru». Logica-lui-Ivascu fusese aplicată si cu... partidul : neizbutind să-l excludă pe P.G., nereusind să-l convingă, să dea singur carnetul, au pretins că... în 1968, P.G. nu fusese primit...
În primele momente, P.G., rob al logicii formale, vrea să stie (mă-ntelegi, pentru de ce?). Gabriel Dimisianu : «Ce mai vrei, bătrâne? si cu sufletu-n Occident si cu trupu-aici, la noi...» Cartea de muncă... Niciodată P.G. nu va putea să o recupereze. Cine stie ce secrete de stat contine - stie tovarăsa Bădilă, stie Traian Iancu, Hobană - în fine, Securitatea Poporului de la Uniunea Scriitorilor (Români).
(1973) - toamna : P. G. începe romanul Gardă inversă.

1974
- primăvara : se publică în traducere franceză, la Gallimard, Usa..., sub titlul Elles étaient quatre...
- toamna : se publică, în traducere olandeză Ostinato, la editura Bruna & Zoon din Utrecht.
P.G. lucrează ca muncitor zilier în atelierul lui Ion Jalea (la realizarea monumentului... cu tot cu cal/, al mândrului Decebal - cel de la Deva).
14 iulie : moare mama lui P.G. Este înmormântată la Străulesti II.

1975
- termină Garda inversă, începe 7- 1.
- 2 noiembrie se naste Filip-Ieronim, fiul lui P.G.
- decembrie : începe un eseu (despre, România) ; fără titlu.

1976
- octombrie : apare, în traducere franceză, la Gallimard, Gherla.
Ca si Ostinato si Usa, Gherla este transmisă, în foileton, la Europa liberă ; ca si Usa, Gherla se transmite în lectura autorului ( aflat în România).
- decembrie : în urma ascultării Gherlei la Europa liberă, o sumă de necunoscuti - care, cu totii, făcuseră puscărie - îl vizitează pe P.G., îi telefonează, îl felicite, aduc oarecari corectări mărturiei.
Cam în acelasi moment începe, din partea Securitătii o "contra-actiune" - interesează, deocamdată, "demersurile scriitorilor" (cum ar zice N. Manolescu : "dovezile de colegialitate") :
Al. Ivasiuc si cu Nicolae Breban sunt trimisi împreună la München, ca să-l convingă pe Noel Bernard, directorul Europei libere :
a) să suprime emisiunile "Teze si antiteze la Paris" de Monica Lovinescu si "Povestea Vorbii" de Virgil Ierunca ;
b) să nu-l mai "cultive" pe P.G. si să înceteze cu transmiterea pe unde a unor texte de-ale lui, lipsite de valoare estetică si suspecte ca mărturie - Gherla, de pildă...
De la München, Al. Ivasiuc se duce singur - la Paris, încearcă să facă să se publice în presa franceză - cu osebire în Le Monde "informatii" potrivit cărora ... în România totul merge bine (si tot Românul prosperă), iar "acel Goma" este un veleitar, un calomniator, mai ales prin ultima carte, Gherla, fojgăind de neadevăruri de calomnii la adresa... fostilor detinuti politici... Al. Ivasiuc nu reuseste să-si plaseze "articolele" nici măcar în Le Figaro, pe atunci jurnal proceausist. La Paris, Al. Ivasiuc ia legătura cu prieteni comuni si colegi de închisoare : Mihai Serdaru (coleg al amândorura de Gherla) si cu Ion Varlam. Nu reuseste să-l convingă pe Serdaru de... minciunile lui Goma - pe Ion Varlam, da : Exact în luna aprilie, 1977, când P.G. era (re)arestat Ion Varlam, aflat de multi ani la Paris, adresează o "scrisoa-re deschisă" lui P.G. (arestat, iar Varlam stia bine acest lucru), în care contestă "autenticitatea" unor fapte relatate în Gherla - de pildă, bătaia pe care o încasase autorul cu două zile înainte de liberare - si califică si el (după Ivasiuc) drept "calomnioasă" cartea în întregul ei. ("Scrisoarea deschisă" a fost trimisă... editorului Claude Gallimard...).

1977
- ianuarie : se anuntă Charta 77 a Cehilor si a Slovacilor - la care aderă scriitori maghiari si bulgari.
- februarie : se difuzează, la Europa liberă, Scrisoarea adresată de P. G., prin Kohout, Chartei ’77. Îl caută, ca să o contrasemneze, multi cetăteni - niciunul scriitor. Primul - dealtfel si ultimul : Ion Negoitescu, îl va contacta abia în 3 martie.
(Pentru acea perioadă - ianuarie-mai - vezi Culoarea curcubeului - Cutremurul oamenilor ’77. Pentru perioada mai-noiembrie 1977, vezi si Soldatul câinelui.)
Însă nici în Culoarea... nici în Soldatul... nu sunt relatate "dovezile de colegialitate" :
a) "colegii-scriitori" C. toiu si G. Bălăită se duc la Stockholm pe banii Uniunii si ai Securitătii - sau, de ce nu?, pe ai lui P.G., singurul aducător de devize), încercînd să-l convingă pe editorul suedez René Coeckelberghs să nu publice (în suedeză) cartea Gherla (pe acolo mai trecuse si Nicolae Breban, tot atât de "colegial" actionând) ;
b) imediat după arestarea lui P.G. (la l aprilie), un număr de critici literari au fost convocati la sediul Uniunii Scritorilor : Presedintele Virgil Teodorescu si jurnalistul Ivascu au încercat să-i convingă să scrie despre P.G. :
- că este un trădător de tară ;
- că este nul ca scriitor.
Printre convocati a fost si Mircea Iorgulescu - nu a scris. În schimb, au scris Al. Dobrescu (în Convorbiri literare), N. Dragos (Luceafărul), Al. Piru (la Televiziune), Vasile Băran ("O hienă printre ruine", îl zugrăvea militianul Vasile pe P.G.) - si, fireste Eugen Barbu, Dan Ceachir, Dan Zamfirescu, Artur Târnăcop, Dodu Bălan, Al. Andritoiu, Titus Popovici, Dumitru Mircea, Vasile Rebreanu, Mircea Micu... Asadar :
- 1 aprilie : P.G. este arestat. În 3 aprilie sotia si copilul sunt "mutati" undeva în cartierul Vitan.
- 6 mai : P.G. este liberat - în urma campaniei internationale.
- 10 mai : Ceausescu decorează si înaltă în grad pe generalul Nicolae Plesită, ministru al Securitătii si pe colonelul Gheorghe Vasile (sau Vasile Gheorghe - tot aia-i), comandantul anchetelor penale de la Rahova.
- mai? iunie? : Congresul Scriitorilor - cel la care Ceausescu a anuntat : "În Patria noastră socialistă, nu există cenzură - drept care am hotărât s-o desfiintăm". Scriitorii români - cei rezistenti - au aplaudat si, începînd din acel moment (încă o dată : mai- iunie 1977), nu s-au mai lăsat cenzurati de Cenzură - nu! ; s-au întrecenzurat ; ca la Pitesti.
Tot la Congresul cu pricina : în cuvântarea sa, scriitorul de scenarii Titus Popovici l-a atacat pe P.G. - pentru trădare de patrie si pentru lipsă de talent...
- sfârsitul lunii iunie "Ca să nu mai zbiere reactiunea că îl persecutăm pe P.G.", ministrul Securitătii Plesită "dispune" să i se repartizeze un alt apartament : în marginea (de Apus) a cartierului Drumul Taberei, pe o stradă încă nebotezată, într-un bloc fără număr, la-o-adresă-fără-adresă... De asemeni, ca să nu mai zbiere reactiunea, i se impune lui P.G. o slujbă la Biblioteca Centrală.
- vara : P.G. este "răpit" de multe ori de pe stradă de gorilele sece (vezi Soldatul câinelui) ; i se propune să accepte emigrarea : «Scăpăm noi de tine, scapi si tu de noi...» P.G. nu primeste.
- august : P.G. află de la Virgil Mazilescu, că "s-a întâmplat ceva grav în Valea Jiului". Mazilescu stia de la Iulian Neacsu, bine informat, de la sursă : Ceausescu fusese chemat de mineri, la Lupeni, sechestrat, huiduit, apoi liberat ; imediat - desi promisese satisfacerea cererilor - Ceausescu dă ordin de represiune.
(Deci : scriitorii români au aflat - la Casa Scriitorilor - cel mai tîrziu în 6 august că, la Lupeni, s-a întâmplat ceea ce s-a întîmplat. Totusi, mai apoi, pretindeau că au aflat... abia de la Europa liberă - care aflase foarte, tîrziu, prin octombrie. Nici unul dintre ei n-a protestat : nici Marele Bogza nici Vajnicul Jebeleanu, nici Marin Preda. Singurul scriitor care s-a manifestat în scris în legătură cu evenimentele din Valea Jiului, a fost A. Păunescu - prin decembrie, în Flacăra, protestînd cu vehementă împotriva "dezinformării" unui jurnalist american : acesta pretindea că "Zona Văii Jiului este declarată zonă militarizată - deci închisă" , drept care poetul Păunescu explică : "Helicop-terele pe care le-a văzut Americanul nu sunt ale armatei - cu atât mai putin ale politiei /sic/, ci sunt helicopterele recent dăruite de Tovarăsul Nostru Drag si Scump, Nicolae Ceausescu - Spitalului din Lupeni..." Scriitorii români au râs, l-au înjurat pe Păunescu - dar numai la closetul casei Scriitorilor).
- octombrie : constatând că în "conditiile noi" nu mai poate avea vreo legătură cu exteriorul - nici cu interiorul - P.G. se decide să accepte invitatia PEN Clubului International de a călători în Occident.
- 18 noiembrie : Ministrul Securitătii, generalul Plesită, îl "convoacă" (prin răpire de pe stradă) pe P.G. - ca să i se plângă (cine, cui?!) că Ambasada franceză refuză să acorde vizele, înainte de a fi văzut pe... solicitanti :
«Ce, cred ăia că aveam de gând să trimitem, în locul lui Goma, pe Păunescu?»
P.G. si sotia se prezintă la Ambasada franceză. După "identifi-care" (laborioasă), li se înmânează pasapoartele. Plesită, :
«De ce n-au încredere în noi Frantujii? De ce nu ne-au trimis nouă, organ-de-stat, pasapoartele?»
19 - noiembrie : ajun de plecare. Plesită îl convoacă pe P.G. la Minister. După ce se consultă cu sotia, cu socrii, P.G. redactează o Declaratie : dacă i se va cere vreun angajament va refuza pasapoartele. Însă generalul Plesită pentru altceva îl convocase : în primul rând să-si ia... rămas bun de la prietenul său Paulică ; în al doilea...
…Pe trotuarul din jurul Ministerului de Interne generalul-ministru Plesită i-a spus lui P.G. că... n-ar fi bine să scrie, asa cum tot promisese despre "experienta" prin care trecuse - ca să nu afle familia cu ce se ocupă el (?) ; în a doua : amenintându-l : «Revolutia, are mână lungă, te atinge oriunde ai fi. Ca să nu crezi că glumim, de cum ai să ajungi la Paris, ai să primesti un semn din partea noastră ...»
Semnul-din-partea-Revolutiei-lui-Plesită-si-a-lui-Ceausescu : în 18 noiembrie, la Paris Monica Lovinescu, a fost agresată sălbatic de "revolutie", cu intentia de a o reduce-la-starea-de-legumă.
- 20 decembrie (1977) : P.G. cu sotia, Ana Maria, fiul Filip-Ieronim, două masini de scris, două geamantane pleacă - pentru totdeauna - din România.
Sositi cu pasapoarte turistice cer imediat azil politic
- 22 decembrie : conferintă de presă, la Paris (vezi Culoarea curcubeului, Polirom, 2005, sectiunea Bărbosul).
- decembrie : apare, la Gallimard, romanul În Cerc.


Tragem linie, o luăm de la capăt :


1978
- februarie : P.G. începe să scrie cartea de mărturii care va fi publicată în anul următor, la Seuil, în franceză, sub titlul Le tremblement des hommes - titlu sugerat de un reportaj al jurnalistului Bernard Guetta (în Le Nouvel Observateur), subtitlul : "România, în 1977, a cunoscut două cutremure : unul de pământ, în 4 martie, altul al oamenilor, prin Miscarea Goma".
- 7 mai : P.G. termină prima parte a cărtii de mărturii. Editura Seuil capătă un nou director (un polonez trecut la islam), care face "curătenie", alungând, nu numai cărti si autori "de dreapta", ci si editori "visceral anticomunisti" - asa, a fost invitat să-si caute norocul aiurea Claude Durand si chiar Jean-Marie Domenach, sub a cărui directie a fost publicat eseul La Cité totale de C. Dumitrescu, în traducerea lui serban Cristovici si cu postfata de P.G.
- iunie : P.G. începe să scrie cartea care va deveni Patimile după Pitesti.
- octombrie- noiembrie- decembrie : P.G. face o călătorie în Canada si în Statele Unite.
- noiembrie- decembrie : de două ori în metroul din New York, apoi mereu în metroul parizian, P.G. este amenintat, în româneste, de securisti care-si zic repede-repede poezia : «Dacă nu-ti tii gura, îti aplicăm umbrela bulgărească»...
(În februarie 1978, P.G. participase la constituirea C.I.E.L. - Le Comité des Intellectuels pour l’Europe des Libertés de sub presedintia colegială constituită din : Eugene Ionesco, Alain Ravennes, Jean-Marie Domenach, François Fejtö si Philippe Sollers.)
- 10 decembrie : P. G. participă, la Paris, la reuniunea organizatiei Amnesty International, cu prilejul celei de a treizecea aniversări a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului.
Un "tratament de favoare" îi este aplicat României lui Ceausescu - pentru lichidarea Miscării pentru drepturile omului din primăvara anului 1977 si pentru reprimarea sălbatică a minerilor din Valea Jiului - august acelasi an.

1979
- 5 martie : Seuil lansează cartea lui P.G. Le tremblement des hommes - Peut-on vivre en Roumanie aujourd’hui? (în traducerea lui Alain Paruit). În prezenta lui Eugene Ionesco si a lui Fernanda Arrabal, P.G. declară presei că el se află la adăpost, în Occident, cartea apărută va putea fi citită mai târziu, însă, în acest moment, urgenta este constituirea Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România.
AFP din 5 martie 1979 : "Scriitorul român Paul Goma, care prezenta presei noua sa carte (…) a renuntat să vorbească despre sine si a anuntat constituirea în România a unui Sindicat Liber, SLOMR. P.G. - acompaniat de Eugene Ionescu si de Arrabal, a precizat că «pentru întâia oară după ocuparea României, Românii s-au grupat într-un sindicat-liber, în scopul de a apăra, nu doar drepturile sindicale, ci si toate drepturile omului, fără exceptie» (...) «România este a treia tară comunistă având un astfel de sindicat - după Polonia si URSS - nucleul fiind constituit din semnatari ai Miscării pentru apărarea drepturilor omului din primăvara anului 1977»"
- primăvara- vara : în presa occidentală apar numeroase reportaje, articole de analiză defavorabile "înteleptei politici externe" dâmboviteniste. Miscarea pentru drepturile omului din 1977, marea greva a minerilor din august acelasi an, recenta constituire a SLOMR obligă Securitatea să treacă la ... contraofensivă :
În afară de amenintările directe, prin scrisori, telefonice - "presa" începe ceea ce s-a numit la timpul acela : "Campania de vară" : Printre primele "articole din presa occidentală" pro-ceausescu : "A proposito di una dissidenza creată în proveta", din ziarul socialist italian L’Umanita, 14 aprilie 1979. Sunt "demascati" : "impostorul, românul-corcit - numele său adevărat fiind : Paul Efremovici Goma, respins de toti intelectualii-cinstiti care sustin politica externă independentă" ; "nazistul" (!) Gheorghe Calciu, în fine, "adunătura de frustrati fascisti si mitomani" - care pretind că au constituit SLOMR etc. ...
P.G. trimite o scrisoare de protest, somînd redactia să divulge numele autorului (articolul fiind, ca în tara lui Farfuridi, anonim). L’Umanita publică protestul, dar se scuză că... nu poate da numele acela - fiindcă s-ar strica relatiile româno-italiene (subl. mea). Lucrurile se clarifică : într-o interventie la Europa liberă, vorbind de agentii lui Ceausescu în Occident, P.G. îl numeste pe I. C. Drăgan. Drăgan sare ca ars si trimite Europei libere un "protest" care... seamănă ca două picături de apă cu "articolul" din L’Umanita (cu deosebirea că agramatismele, neromânismele drăgane fuseseră ... date cu var, în redactia ziarului italian).
P.G. îi dă replica, la Europa liberă lui Drăgan, si camarazilor-tovarăsi ai săi : Eugen Barbu, Dan Ceachir, Dan Zamfirescu, Paul Anghel, M. Ungheanu, N. Dragos, P. Marcea, D. Micu, Al. Andritoiu, Dodu Bălan, Vasile Nicolescu, Dumitru Ghise, Titus Popovici, I. Lăncrănjan, Ion Brad (acesta din urmă, ca ambasador la Atena, compusese o compunere, după dictarea Securitătii, o dăduse la tradus în greceste, fostului "scriitor român de limbă greacă" Dimos Rendis.Acesta o semnase cu numele său de grec într-o publicatie confectionată ad-hoc, Proini, iar băietii de la Bucuresti, Artur Târnăcop, Dragos au "citat din presa greacă", în Luceafărul ; jurnalul securistilor din America, Dreptatea, sub pana lui Dean (sic) Milhovan a... "citat" din Lucea-fărul, Michael Titus de la Londra, alt exilat recuperat de Securitate a "citat din... toate aceste surse în Europa si Neamul românesc a lui I. C. Drăgan" - si iată cum s-a închis cercul ...).
(De tinut minte : în cadrul "campaniei de vară - 79", Eugene Ionesco a fost zugrăvit ca betiv, gagarisit, ramolit etc. de Dan Ceachir, azi "maestru" al lui I. Buduca, după ce ucenicise, el, la groapa lui Barbu ; Monica Lovinescu a avut parte de pamfletul-înjurătură-amenintare Căteaua de I. Lăncrănjan, iar Evreii în general si Evreimea în special a avut parte de atacuri directe, dinspre Vasile Nicolescu, Adrian Păunescu, Ghise, Dodu-Bălan - si alti bărani).
- toamna : se publică romanul Gardă inversă, la Gallimard, în traducerea lui serban Cristovici.

1980
- iulie, vizita lui Ceausescu în Franta : este foarte rău primit, Valéry Giscard d’Estaing i-a acordat... "dupăamieze libere" (un afront nemaivăzut), iar presa l-a călcat în picioare.
P.G. se poate lăuda (printre altele, modestia obligă) cu "traducerea si difuzarea - în vederea reproducerii în presă - a perlelor din "Manualul Lingăului sau Poetica lui Păunescu" : Far, Cârmaci Tată- Fiu ; Luceafăr, Carpat, Dunăre, Stejar etc. ; P.G. se laudă, deasemeni cu supranume date lui Ceausescu precum : Bokassescu, Amindadescu, Draculescu - iar România lui Ceausescu : Ceausima ...
- octombrie : apare, în neerlandeză, Culorile curcubeului... sub titlul Met het woord tegen de muur ("Cu capul de/în zid") la Elsevier Manteau, Anvers.
- 1980 - noiembrie : P. G. participă la "Conferinta de la Madrid bis" : în paralel (si în opozitie) "dididentii" organizează o contra-conferintă. România lui Ceausescu este "bine încondeiată". Ca "represalii", conferinta de presă organizată de M. Korne si P.G., în legătură cu România, este sabotată : un telefon anonim anuntă plasarea unei bombe.

1981
- marti, 3 februarie : P.G. primeste, prin postă, expediat de la Madrid, un colet continînd o carte... explosivă. P.G. nu este atins, însă seful echipei de artificieri a Prefecturii pariziene, Calisti este rănit (au mai primit colete identice - si au fost răniti : Nicolae Penescu, la Paris, serban Orăscu, la Köln).
- mai : apare, la Hachette, Patimile după Pitesti, sub titlul Les Chiens de mort, în traducerea franceză a lui Alain Paruit.

1982
- mai, începe... "L’Affaire Tănase-Goma", cum au numit-o jurnalistii occidentali : Securistul Haiducu, (alias Visan, viitor Forrestier, fiul securistului ungur-din-Ungaria - precizare necesară - Hirsch, trimis de rusi în România în 1945 împreună cu alti cca 100 000 unguri, majoritatea evrei), primeste ordin de la Ceausescu, prin Plesită să-i lichideze pe "capii răutătilor" din exil : Virgil Tănase si P.G. Primul trebuia asasinat "prin orice mijloace", al doilea, "cardiac fiind : otrăvit cu o substantă care nu lasă urme la autopsie". Substanta" cu pricina : aconitina. Doze mici i-au fost administrate lui P.G. în timpul detentiei de la Rahova, între 1 aprilie si 6 mai 1977 ; cu doze concentrate fuseseră asasinati Bulgarii - de aici, amenintările din metrou, cu "umbrela bulgărească". (vezi Soldatul câinelui).
- august dezlegarea "enigmei" afacerii : interesele de stat (franceze) au avut întâietate ...
- toamna : P.G. pregăteste, în cadrul editurii Hachette, o colectie Est/Vest : urmează a fi publicate, atât "Dialog cu..." (des entretiens) : Eugene Ionesco, Mircea Eliade, Emile C. Cioran, Raymond Aron, Boris Souvarine, Elias Canetti, J. F. Revel, Milovan Djilas s.a.... precum si texte de : Czeslaw Miloz, Jan Patocka, Leszek Kolakowski, Ludvik Vaculic, Jaroslaw Durich - precum si ale Românilor : Oana Orlea, Rodica Iulian, Augustin Buzura, stefan Bănulescu, Bujor Nedelcovici, Nicolae Manolescu (promisese o "Istorie a literatrii române").

1983
- mai : se publică, la Hachette, "Chassée-croisé" (traducere : Alain Paruit, în româneste a fost editată sub titlul Soldatul câinelui).
- iunie : apare, în olandeză, Patimile ..., sub titlul Het vierkante ei ("Oul cubic"), traducere Andrea Borbel, la Elsevier Manteau, Anvers.
- octombrie : este lansată la Târgul de carte de la Frankfurt cartea Patimile... în germană (Lucian Grigorowitsch) : Die rote Messe în nou-înfiintata editură Thule din Köln, animată de George Carpat Focke.

- Scrie romanul Bonifacia.
- Scrie (prima variantă) Din calidor.

1984
- ianuarie : ca urmare a desfiintării sectorului literatură străină, la Hachette, P.G. trebuie să caute alt editor - atât pentru sine, cât si pentru colectie. Trece la Albin Michel.
- februarie-august : P.G. conduce Departamentul Europa din Internationala Rezistentei. Printre altele, organizează, la Senatul francez, două colocvii : "Yalta", "Pacifismul".
- toamna : martor în procesul Pordea - Le Matin. Jurnalul - care scrisese că Gustav Pordea este "spion român" - în loc de "agent de influentă român", asa cum sfătuiseră exilatii români pierde procesul. Pordea a fost sustinut - pe fată - de I.C. Drăgan si de Ion Ratiu (la Congresul UMRL tinut la Paris-Bourget, Gustav Pordea a fost "invitat de onoare" si a luat loc la prezidiu, între Ratiu si Novacovici). Dealtfel, I. Ratiu a fost citat ca martor al apărării (lui Pordea), în proces, dar... nu s-a prezentat. Jurnalul (Le Matin) pierde procesul : nu a putut proba că Pordea este "agent al Securitătii". Abia în iarnă, un jurnalist englez de la Sunday Times investighează si publică rezultatul : Securistul Costel Mitran i-a plătit lui Gustav Pordea, la Viena, 500 000 dolari, pentru a-si cumpăra" un loc în Partidul lui Le Pen, Frontul National, pentru a pătrunde în Parlamentul European de la Strassbourg.
(Săptămâna din 10 ianuarie 1986 publică, pe două pagini "Min-ciuna are picioare scurte" semnat de un oarecare Cornel Vadim Tudor. Viteazul securist îi atacă pe jurnalistii occidentali - Jean-Yves Huchet, care, la 1 aprilie 1985 scrisese despre distrugerile sistematice din România ("distrugeri de stat si de partid"), în Le Matin - ; pe "trădătorii de patrie : Paul Goma, Monica Lovinescu, Mihnea Berindei si Dinu Zamfirescu" - cei care... îl atacaseră pe "patriotul nationale", "deputatul român în Parlamentul vest-european. Gustav Pordea".

1985
- Albin Michel nu acceptă colectia (mutată de la Hachette), este de acord să fie publicate "câteva titluri" - vor fi publicate, cu men- tiunea : "Sub directia lui Paul Goma" : Czeslaw Milosz : Le pays d’Ulro (eseu) si Bujor Nedelcovici : Le Second messager (roman).
- P. G. scrie a doua variantă a cărtii (ce va deschide un ciclu autobiografic) : Din calidor.
- Scrie prima variantă (intitulată : Din gară) a ceea ce va deveni : Arta refugii - ca al doilea volet al ciclului.

1986 :
- Apare la Albin Michel, traducerea franceză (Alain Paruit) a romanului Bonifacia.
- P.G. scrie întîia variantă a celui de al treilea volet : Astra (încel moment, titlul provizoriu : Biblioteca).

1987
- mai apare, la Albin Michel, în traducerea franceză a lui Alain Păruit, Din Calidor, sub titlul : Le Calidor.

- Scrie prima variantă din cel de-al patrulea volet al ciclului autobiografic : Sabina.
- Definitivează Arta refugii.

1988
- Variantele "definitive" ale cărtilor : Astra si Sabina.
- vara- toamna : P.G. dactilografiază, în vederea "imprimării" la Editura Dialog (de pe lîngă revista cu acelasi nume), din Dietzenbach, Germania occidentală, textul integral al cărtii : Din calidor - o copilărie basarabeană.

1989
- ianuarie : apare, sub îngrijirea lui Ion Solacolu, în editura Dialog din Dietzenbach, Din calidor.... (fotocopie după dactilogramă - dealtfel, stă scris, negru-pe alb : "Versiune originală, în dactilografierea autorului ...").
- februarie- august : scrie prima variantă al celui de al cincilea segment din ciclul autobiografic : Roman-intim.

1990
- februarie : apare, la Julliard, traducerea în franceză (Alain Păruit), a romanului Arta refugii sub titlul L’Art la Fugue.
- martie : apare, la editura Dialog, de sub directia lui Ion Solacolu - tot "în dactilografierea autorului", în româneste, romanul Patimile după Pitesti ;
- mai : apare Din calidor în engleză, la Readers International London, în traducerea Angelei Clark, sub titlul : May Childhood at the Gate of Unrset.
- iunie : apar, la editura Humanitas, Gherla si Culorile curcubeului.
- decembrie : apar : Patimile după Pitesti, la Cartea Românească si Din calidor - o copilărie basarabeană - la Albatros.

1991
- ianuarie : apare Bonifacia - la Omega.
- mai : apare Sabina (prima parte) - la Apostrof.
- iulie : apare Arta refugii - la Dacia.
- septembrie : apare Soldatul câinelui (Chassé-croise) la Humanitas.

1992
- februarie : apare Ostinato - la Univers.
- martie : Uniunea Scriitorilor din Moldova îi decernează lui P.G. Premiul Uniunii pe anul 1991.
- mai : apare Usa noastră cea de toate zilele la Cartea românească.
- 25 mai : Uniunea Scriitorilor din România îi decernează lui P.G. Premiul pentru proză
- iulie : apare Astra - la Dacia


tragem linie
_____________________
o luăm de la început?


Tot 1992 :
Între 23 iulie si 23 septembrie (1992) : o pată-albă în Jurnal.
Oricum, în vara anului 1992 a fost publicată în presa românească informatia potrivit căreia :
Gabriel Liiceanu, directorul editurii Humanitas trimisese "la topit", la fabrica de hârtie Busteni - printre suplimente de tiraj nevândute - si tirajul nedistribuit, "păstrat" în depozite din iunie 1900 al cărtii de mărturii Culorile (sic) curcubeului.


1993
- 30 octombrie : ruptura definitivă cu Monica Lovinescu si cu Virgil Ierunca, din cauza complicitătii lor active cu Liiceanu, distrugătorul volumului de mărturii despre Miscarea pentru Drepturile Omului din 1977 (vezi Jurnal de Noapte Lungă).
- Apare "editia a II-a", îngrijită de Florin Ardelean - în fapt, întâia, cea de la Humanitas, din 1990 neexistînd - din Culoarea curcubeului, la Biblioteca Familia - înfiintată cu această ocazie. Până în momentul de fată este singura consultabilă - cu conditia de a fi găsită, fiindcă "prietenii" au avut grijă să saboteze si distributia.
- Apare, la editura Litera o brosură de 100 pagini (din totalul volumului de Articole avînd 1 000 pagini) intitulată Amnezia la români - pe copertă, în schimb, pe cotor, stă scris : Amnezie la români. Operă editorială semnată de Viorica Oancea (director al editurii) si de Ioana Pârvulescu, redactor. Redactorul dimpreună cu directorul au conlucrat la acest animal-care-nu-există : volumul intitulat, repet Amnezia la români nu cuprinde textul care i-ar fi dat numele.
Sabotaj?Tembelism? si-si.
- Marin Sorescu, director al editurii craiovene Scrisul românesc, pentru a primi portofoliul Ministerului Culturii din guvernul Iliescu face "curătenie" în editură : decide distrugerea plumburilor unor cărti bănuite de el, Sorescu, a nu fi pe placul Iliescului, printre care si Garda inversă, culeasă, gata de tipar (sic) din vara anului 1990.
- Alfabecedarul capătă o formă aproape-definitivă.

1994
- P.G. scrie Viata la Castel care ar fi completat Justa (1985). Devine Castelana, text nepublicat.
- P.G.scrie Adam si Eva, devenit Adameva.
- 21 aprilie (1994) : ca replică procurorului Drăgulin - cel care, cu de la sine putere "anulase sentinta de condamnare" (cea din 1958), P.G. redactează "Scrisoare către Iliescu" (vezi Scrisori întredeschise).
- aprilie : La editura Seuil apare, în două volume, La Vie en Rouge de Christian Duplan si Vincent Giret (lucrare tradusă si în română, la Nemira). Există pasaje, capitole, fotografii cu/si despre P.G
- Septembrie : Alfabecedarul - dactilografiat de autor - este fotocopiat si legat în 11 (unsprezece) exemplare, prin grija stefanei Bianu (si la îndemnul amical al lui Andrei Doicescu).
- Octombrie : P.G. termină Evadam (a doua parte a volumului Adameva) si începe Cartea cărtilor (rămasă neterminată).
- 17 decembrie : P.G.ia hotărîrea - fermă - să scrie o carte intitulată : si dacă…? Va ajunge până pe la 130 pagini.

1995
- februarie. Într-un interviu Nicolae Manolescu derapează si declară că… "ar sustine candidatura lui Paul Goma la presedintia României".
- 9 martie. P.G., din pornire polemică începe să redacteze "Scrisoare către compatrioti" care va căpăta caracter de… intrare în campania pentru alegerile prezidentiale (din 1996).
- În 11 martie trimite prin postă prietenilor textul.
- 13 martie : Titus Ceia, îl vizitează pe P.G. împreună cu D-na Elena Murărasu - cadou : Adameva proaspăt apărută la editura Loreley din Iasi. Din păcate, dificultăti financiare au împiedecat continuarea activitătii editoriale, iar Adameva nu a putut fi distribuită.
- 21 martie : stefana si Alexandru Bianu îi dăruiesc lui P.G. un ordinator.
- aprilie : Primele reactii - ostile - la "declararea candidaturii" Horia Rusu si C.Coposu.
- mai : Dan Petrescu, la Paris, ia cu el cele trei volume din Jurnal, dactilografiat-copiate.Se zice că Justa va apărea, sub directia lui, la Nemira.
- Justa a apărut.
- iunie : supriză : apare, la Bucuresti, la editura Eminescu, romanul În Cerc.
- iulie : a apărut Scrisori întredeschise - singur împotriva lor la Biblioteca Familia, Oradea, editiue îngrijită de Laszlo Alexandru.
- A apărut la Litera o altă brosură (200 pagini), o "selectie" aiurită, intitulată si aceasta Amnezia la români.
- P.G.primeste de la prietenul (si editorul) său George Carpat Focke o scrisoarea de o violentă în insulte inimaginabilă : "Procuror", "Vâsinski", "lipsit de inteligentă", "concurent al lui Brucan", "jdanovist", "imoral", primitiv", "diminuator al sanselor lui Constantinescu - ba chiar ale Regelui!" - etc etc - în legătură cu Programul. Pe linia lui Coposu-H. Rusu, dar si pe "linia" lui C.T.Popescu, cel cu "demas-carea" securistă din textul "Gomora" apărut în Adevărul.
- 20 august : PG.lucrează la textul "Răul absolut" (Securitatea)
- 23 august (sic).P.G.este expulzat din locuintă pentru neplata chiriei. Până în 15 decembrie va locui pe la prieteni, la hotel.
- decembrie - la hotel - P.G.scrie textul "Unde am gresit?", trecere în revistă a prieteniilor rupte. Va fi atasat de Jurnal de Noapte Lungă.
- 15 decembrie : familia Goma are o nouă locuintă.

1996
- P.G.rescrie - la ordinator - Ela, (1983).
- P.G.copiază (la ordinator)-reface Roman-intim. Apoi Sabina. Apoi Bonifacia. Apoi Gherla - apoi Lătesti…
- 11 septembrie : P.G. anuntă renuntarea la candidatură.

1997
- 5 februarie : P.G.află că a apărut Jurnal I-II-III, la Nemira.
- P.G.este informat că în ultimul număr din revista 22 există un anunt-listă cu cărtilor apărute cu subventie Soros.Printre ele : Patru dialoguri de Paul Goma!"- apărută la Echinox, Cluj! Marian Papahagi, interpelat, răspunde că… nu, cartea nu a apărut, însă "relatiile dintre editură si Fundatia Soros îl privesc numai pe el, nu si pe autorul cărtii" - ne-editate! Se spune că Marian Papahagi nu s-a aflat la întâia… deturnare de fonduri (primea subventii de la Soros, dar nu scotea cărtile pentru care solicitase ajutor de editare). Se mai spune că Marian Papahagi nu era singurul mare-cărturar care se comporta ca un găinar.
- în revista 22 din 18-24 februarie 1997 se publică textul semnat de Monica Lovinescu intitulat "O precizare la Jurnalul lui Paul Goma" - precizare care… precizează :
‘Îmi pare rău că l-am cunoscut pe Paul Goma’.
- Campania de presă împotriva Jurnalului va dura… tot anul, ecouri se simt si în momentul de fată (2006). Participanti : Pruteanu, D.C.Mihăilescu, G. Adamesteanu, A.Cornea, Alex stefănescu, Ioana Pârvulescu, Gabriel Dimisianu, Geta Dimisianu, Buduca, Grosan, Iorgulescu, Bianca Marcovici, Plesu, Bianca Marcu-Dumitrescu-Balotă, Grigurcu, N.Manolescu, Zaciu, Alain Paruit, Borbély, tepeneag, Daniel Cristea-Enache, Alexandru George…
L-au apărat pe P.G. : Dan Petrescu, Liviu Antonesei, Liviu Cangeopol, Luca Pitu, Laszlo Alexandru, Dan Stanca, Mihai Zamfir, Radu Aldulescu, Dorin Tudoran, Elvira Iliescu…
- 16 martie : apare, la editura Univers Gardă inversă, editie îngrijită de Sanda Anghelescu.

1998

- martie : Mariana Sipos cu Paul Cozighian filmează pentru TVR.
- Altina apare la Cartier, Chisinău.
- România literară din 2-8 decembrie 1998 publică editorialul semnat de N.Manolescu "Adio, domnule Goma!", în care seful revistei, ca urmare a două texte trimise îl anuntă că nu va publica niciodată în revista sa ; si că "la o curătenie generală va fi scos pe făras. Ca o gânganie în care s-a metamorfozat comis-voiajorul lui Kafka.
"Adio, domnule Goma!"
- Apar la editura Dacia, sub directia lui Radu Mares :
Alte Jurnale si Jurnalul unui Jurnal.

1999

- Roman-intim apare la ALLFA, deschizînd o nouă colectie.
- Apare, la Dacia Jurnal de Apocrif.
- Scrìsuri, volum de publicistică (articole apărute până în august 1998), apare, la Nemira, sub directia lui Dan Petrescu.
- O nouă variantă a Adamevei : Sus, în vârful Raiului.
- Dacia scoate a doua editie din Patimile după Pitesti.

2000
- P. G.Scrie romanul "politist" Profil.
Tradus in franceză de Hélene Lenz - Profil bas - apare la Editiond de Syrtes.

2001
- Scrie Infarct - nepublicat.

2002
- Editura Jurnalul literar publică Basarabia, roman.
- P.G.scrie Bătrânul si fata.

2003
- Editura Museum scoate două editii din eseul Săptămâna Rosie, 28 iunie - 3 iulie 1940 sau Basarabia si evreii.
- Editura Criterion Publishing publică Săptămâna Rosie… - a III-a editie.
- Editura Flux din Chisinău editează :
Basarabia - roman
Culoarea curcubeului - mărturie
Soldatul câinelui - mărturie.

2004
- Editura Vremea editează Săptămâna Rosie… - varianta 11 martie 2004.
- Editura Polirom scoate Din calidor ed. a III-a
- Editura Criteriona Publishing scoate, în două volume :
Jurnal 1999, Jurnal 2000
Jurnal 2001, Jurnal 2002, jurnal 2003

2005
- Prima fază a campaniei de antisemitizare a lui Paul Goma - prin : R. Ioanid, M. Shafir, Al. Florian, Dan Pavel, G. Andreescu, A.Oisteanu
- Editura Polirom scoate Culoarea Curcubeului - Cod "Bărbosul"
La presiunea holocaustologilor (si ei autori ai Polirom), volumul a fost mutilat de directorul Silviu Lupescu, fără ca autorul să fie anuntat : lipsesc indicatiile editoriale, a fost suprimată Introducerea si Anexa.
- Editura Victor Frunză publică Alfabecedar.
- A doua fază a campaniei de antisemitizare : primilor li se alătură N. Manolescu, H. Gîrbea, antrenînd Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor (care se raliază în unanimitate fără să crâcnească - si fără să fi citit textul incriminat), Federatia Evreilor din România prin faimosul informator al Securitătii, veteranul H.Zalis. Rezultatul actiunii lui N.Manolescu (în urmă cu 5 ani el însusi acuzat de "antisemitism") : obtinut postul de ambasador la Unesco.
- Editura Universal Dalsi publică Sabina.
- La Universal Dalsi apare volumul semnat de Mariana Sipos : Destinul unui disident : Paul Goma.
(Mariana Sipos a realizat si două emisiuni pentru televiziune : "Honoris Causa" si "STRICT SECRET").

Mă opresc aici - deocamdată. Paris, 26 februarie 2006
 Petitie Online pentru Apararea Istoriei Romaniei
 Golgota BASARABIEI
 Atrocitati maghiare
 MEMORIU CATRE GUVERN Introducerea actelor biometrice - o problema de constiinta si libertate
 Anul EMINESCU
 Semnati petitia impotriva insemnarii electronice
Atitudini
 Coaliţia Impotriva Statului Poliţienesc
 NU vaccinului GARDASIL!
 NU sodomizării României!
 Denunţarea Tratatului cu Ucraina
Comunism

Procesul comunismului
 Holocaustul rosu in cifre
 Imagini ale genocidului comunist
 Cugetări despre comunism
 Condamnarea comunismului
 Pledoarii, mărturii
 Inculpaţii (Călăii)
 Crime, dovezi, mărturii
 Securitatea
 Spălarea creierelor
 Dizidenţa in România
 Universul concentrationar
 Deportarea românilor din Basarabia, Bucovina, Herta
 Holocaustul comunist din Basarabia
 Colectivizarea agriculturii
 Decapitarea Armatei
 Biserica intemniţată
 Vieti la comandă
 Represiunea impotriva culturii
 Literatura şi detentie
 Pateric al Inchisorilor Române
 Internationala terorismului comunist
 Convenţia de armistiţiu cu URSS
 Directivele NKVD pentru ţările din orbita sovietică
 Greva Minerilor din Valea Jiului 1977
 15 Noiembrie 1987
 Crima ca politică de partid şi de stat
 Despre Holocaust
 Raportul Tismaneanu
 Procesul comunismului - Cluj, 7 septembrie 2006
 Documente
 ProcesulComunismului.com
 Referinţe anticomuniste
Comunism

Paul Goma
 Bio-bibliografie
 Procesul comunismului: Scrieri
 Articole, scrisori
 USR şi cenzura stalinistă
Comunism

Rezistenţa anticomunistă
 Rezistenţa anticomunistă
 Eroii Rezistenţei
 Manifestări anticomuniste
Comunism

Martiriul Românilor
 Fântâna Alba, Bucovina
 Ţiganca, Basarabia
 Lagărul de exterminare Bălţi
 Războiul din Transnistria
 Lagăre de exterminare
 Martiriul românilor ardeleni
 Cimitire de eroi
Comunism

Oameni care au fost
 Elisabeta Rizea
 Petre Ţuţea
 Sergiu Al-George
 Mircea Vulcănescu
 Nicolae Steinhardt
 Valeriu Gafencu
 Cornel Dumitrescu
Comunism

Documente
 Cărti in format pdf, doc
 Fişiere audio
 Fişiere video
 Cărţi ortodoxe
Piata Universitatii

 Link-uri
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Mihai Eminescu
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Românii de langa noi
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunitati, asociatii
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Presa
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Arta, istorie, literatura
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Referinte anticomuniste
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Referinte ortodoxe
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989... Toate ...

 Arhiva
an:   luna: 

 GID-România cautare

 Galerii foto
  Rezistenta anticomunista si antiruseasca
  Jerta Reintregirii
  "Piata Universitatii" 1990
  Basarabia
  Cernauti
  Diverse
  Balada pentru credinta neamului

 
  Agresiunea ruseasca contra Romaniei
  Mineriada
  Insula Serpilor
  Romanii din Kazahstan
  Martiri romani din Transilvania
  Parintele Teoctist
  Amita Bhose
  Revista Veghea
  Politica la romani
  Timocul, 1939
  Valea Timocului
Starea Presei
alternativa
 Literatura si detentie

Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989
| Kilometrul 0 - GID - Prima Pagina | BASARABIA - Transnistria - Prima Pagina | Harta Site | Contact GID |
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989
  Grupul Independent pentru Democratie (GID) aparut in ianuarie 1990, ca un grup apolitic ce a mizat pe calitatea morala si tineretea spirituala a membrilor sai, implicat activ in miscarea revolutionara anticomunistă a anilor 90, isi continua activitatea pentru democratizarea, de-comunizarea si reintregirea României, pentru declansarea procesului comunismului, condamnarea Holocaustului Rosu (Genocidul Comunist), denuntarea pactului Hitler-Stalin, pentru aflarea adevarului despre Revolutia din 1989 si Mineriada din 13 - 15 iunie 1990, pentru renasterea morala si spirituala a românilor din actualele granite dar si din Basarabia, Bucovina, Herta, Timoc, Voivodina, Cadrilater, Transcarpatia, Kazahstan sau alte tinuturi mai mult sau mai putin indepartate. Toate actiunile GID, inclusiv http://gid-romania.com, sunt realizate prin voluntariat si prin contributia financiara a membrilor GID. Contact: gid-romania@gid-romania.com  
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista