| Procesul comunismului |
|
| Universul concentrationar |
|
| | | | Drama surghiunitilor de la Canalul dintre Dunare si MareZiua de Constanta, 30 Iunie 2006
In doar patru ani (1949-1953) sute de mii de oameni au fost decimati in Dobrogea #
Pe Canalul Dunare-Marea Neagra a curs mai intai sange si abia apoi Dunarea #
Comunismul s-a bazat pe minciuna, impostura, dedublare si faradelege, se arata in Raportul lui Vladimir Tismaneanu. Dovezile sunt crunte, infiorand si cele mai reci suflete. Tortura la care au fost supusi mii de oameni in coloniile insirate de-a lungul Canalului Dunare-Marea Neagra este o pata neagra in istoria Romaniei. Incarcerarea se facea dupa nevoile Canalului si nu dupa vina anumitor "elemente dusmanoase regimului".
Constructia Canalului Dunare-Marea Neagra a fost decisa in sedinta Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman din 25 mai 1949. S-au facut asigurari ca actiunea urma sa faca parte din "programul de reconstructie economica a tarii". Mai mult, se preciza ca astfel "se construieste socialismul". Scopurile declarate "transportul cel mai ieftin si mai scurt pe apa spre Marea Neagra, industrializarea regiunii de S-E a tarii, asanarea Vaii Carasu si combaterea secetei care ameninta zona", au fost nobile. Mijloacele folosite de regim pentru "infaptuirea idealului" au fost abjecte.  continuare |
| | | Rebeliunea de la GherlaOvidiu Vasilescu, Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. 44-45
Era o zi superbă, o zi maiestuoasă aş spune, când fără îndoială morţii "trăiesc" fericirea învierii lor primenindu-şi mormintele cu faldurile acelei lumini aproape nemaivăzute şi când viii trăiesc sfânta nebunie de a pieri cât mai eroic în splendoarea acelei binecuvântări naturale. Parcă niciodată dorinţa de viaţă nu s-a conjugat într-un chip atât de misterios cu dorinţa sinceră de a înfăptui lucruri măreţe, eroice, ori pur şi simplu de a dori sincer o răzmeriţă în chip de sărbătoare pentru care să mori fericit.
Celula mea, în mod cu totul neaşteptat, nu mai avea gratii şi nici oblonul din lemn masiv, care obstrucţiona firava lumină ce s-ar fi putut strecura printre dreve. Aveam, în sfârşit, atâta lumină încât mucegaiul şi petele de sânge care mai stăruiau pe pereţi dispăruseră pur şi simplu! Totul părea nou şi imaculat, alb şi prietenos!
Văd, cum eram aşezat pe colţ, tot rândul camerelor din stânga mea, fereastră cu fereastră, vreo 10 la număr pe trei etaje. Culmea! Nici o fereastră nu mai avea obloane; brusc ziua s-a întunecat, cerul a devenit negru, mohorât şi acoperit cu nori grei. continuare |
| | | Galaxia torturiiEcaterina Ionescu, Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. 41-41
Aicea nu-mi spune nimeni pe nume.
Trec sutele de ani la-ntâmplare.
Aicea sunt: mă, ăla, un oarecare,
Apoi cad iar în bezne postume
(Radu Gyr, Poveste)
O surpriză deosebită a fost pentru mine când, de pe coperta unei cărţi frumoase şi simple, un nume îmi atrage atenţia: Florin Constantin Pavlovici. Într-adevăr este colegul meu de la Facultatea de Ziaristică. În sfârşit, a catadixit să scrie calvarul recluziunii sale. Titlul este direct, didactic, limpede: Tortura pe înţelesul tuturor*. continuare |
| | | Torturaţi şi torţionariIoana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, Memoria, Revista gândirii arestate, Nr.
Moto:
"Este ora 2 noaptea; cel puţin fac apel să fiu amânat pe mâine; sunt în a 24-a zi în care nopţile mă scol din jumătate în jumătate de oră, suferind de lombosciatică pe un pat de ciment cu saltea subţire" (Ion Mihalache, declaraţie consemnată în timpul anchetei din 6 august 1947; Dosar nr. 4001, vol.3, pag.131,-A.SRI).
În vara anului 1949 au început arestările celor implicaţi sau numai bănuiţi că ar fi fost implicaţi în organizarea şi activitatea propriu-zisă a grupului de rezistenţă de la Nucşoara, condus de Toma Arnăuţoiu. Închisoarea din Piteşti a fost unul din locurile unde Securitatea a efectuat anchetarea arestaţilor aduşi din satele de pe valea Râului Doamnei. Destinul lor dramatic i-a ferit, totuşi, de încercarea cumplită a "reeducării". continuare |
| | | Râmnicu Sărat - cea mai odioasă închisoareCicerone Ionitoiu, Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. 55-56
 Atributele care pot defini răul absolut în limba română cred că sunt depăşite de ceea ce s-a petrecut acolo.
Numai mintea diabolică a lui Alexandru Nicolschi putea născoci metode şi găsi locuri de tortură, unele mai grozave decât altele, şi să-l facă să regrete că n-a ştiut în 1949 că o să urmeze 1989. Aşa de strâmtă îi era judecata acestei specii din ordinul primatelor care nu vedea decât sânge şi oameni schilodiţi, fără să se gândească şi la un mâine care este permanent şi cu nimic nu poate fi împiedicat. continuare |
| | | 55 ani de la deportarea in BaraganRomania Libera, 24 Iunie 2006
In noaptea de 17-18 iunie 1951 de Ziua Rusaliilor au fost arestate din judetele Timis, Caras-Severin si Mehedinti din 258 sate un numar de 40.320 persoane din care grupurile cele mai numeroase au fost: 19.034 chiaburi, 8477 refugiati din Basarabia, Nordul Bucovinei si Tinutul Herta, 3557 macedoneni, 2601 germani, 1054 sarbi si alte categorii cu un numar mai mic de persoane.
Operatiunea de arestare a inceput dupa ora 24 cand in fiecare casa s-au prezentat militieni, armata si civili care au ridicat actele si au lasat in urma lor cate o santinela inarmata pentru ca arestatii sa nu fuga. Dupa ce am fost imbarcati in carute, am fost dusi la gara cu santinele in jurul nostru.
continuare |
| | | Amintirile pot lua azi o forma concretaClaudiu G. Matasa/ Holywood, 11/20/2005
De curand s’au implinit treizeci de ani de cand Alexandr Soljenitin a facut cunoscut Occidentului tragedia lagarelor concentrationare comuniste (Arhipelagul Gulag) si o jumatate de secol de cand s’au sistat pentru decade lucrarile de la Canal, cea mai odioasa pedepsire in masa a detinutilor politici.
Numarul asa zisilor "Muncitori M.A.I.", printre care ma aflam, ajunsese in primavara anului 1952 la 19.000 fiind distribuit inegal in cele 14 lagare, sub-lagare si sectoare ale Canalului . Folosirea muncii fortate s-a facut cu buna stiinta a membrilor CAER, nivel la care s’a initiat lucrarea. In Romania, aceasta a fost oficial anuntata1 prin HCM-ul 505 / 25.5.1949 privind Stabilirea lucrarilor pregatitoare pentru construirea Canalului Dunare - Marea Neagra si Infiintarea Directiei Generale a Lucrarilor Canalului Dunare - Marea Neagra. Lagarul de la Cernavoda (Columbia) si-a continuat activitatea si dupa incetarea oficiala a lucrului la Canal, fiind considerat drept "lagar special pentru detinuti contra-revolutionari". continuare |
| | | Istorie şi memorie a reeducării 1Bucureşti, 2 noiembrie 2001
Studiul de faţă reprezintă, în primul rînd, o analiză a reeducării «de tip Piteşti» în ansamblul practicilor reeducative din detenţie şi din afara acesteia, prin comparaţie cu reeducarea desfăşurată în alte state comuniste. El militează, în partea sa secundă, pentru întreţinerea memoriei victimelor, sarcină atribuită intelectualilor. continuare |
| | | Asupra numărului morţilor din reeducarea «de tip Piteşti» (1949-1951) 1Bucureşti, 3 şi 13 octombrie 2002
Scopul comunicării noastre este acela de a face o analiză asupra numărului morţilor din reeducarea «de tip Piteşti» 2. Ceea ce ne interesează este să stabilim care au fost deţinuţii ucişi ca urmare a punerii la lucru de către Securitate, la ordinul conducerii superioare a Partidului Comunist, a dispozitivului de distrugere fizică şi pshică pe care îl reprezintă «demascarea» 3. Este important să delimităm de la început cîmpul analizei noastre, precizînd că o investigaţie asupra numărului deţinuţilor morţi în timpul reeducării «de tip Piteşti» - dar care nu au trecut prin reeducare şi care, în consecinţă, nu sînt un efect direct şi nemijlocit al acesteia - sau a morţilor survenite ca urmare a efectelor fizice şi psihice generate de reeducare asupra deţinuţilor, după stoparea ei, nu intră în economia studiului de faţă, ea depăşind posibilităţile noastre actuale de analiză. continuare |
| | | Reeducarea ca temă de istorie a literaturii române de detenţie la Mihai Rădulescu 1Bucureşti 9 ianuarie 2002
În cele ce urmează dorim să prezentăm primul volum din ampla lucrare a lui Mihai Rădulescu (din care au apărut deja două volume) intitulată Istoria literaturii române de detenţie, volum aflat la a doua sa ediţie, care are ca subtitlu tematic Memorialistica reeducărilor. Dacă prima ediţie apărea în editura autorului, Ramida (la Bucureşti, în anul 1999, 510 p.), această a doua ediţie apare într-o altă formă, pe suport electronic (compact disc), la Societatea Culturală Noesis din Bucureşti, la sfîrşitul anului 2001 (vezi situl organizaţiei la adresa de Internet www.noesis.ro). Cartea lui Mihai Rădulescu apare pe acelaşi compact disc împreună cu alte 50 de titluri de autori români contemporani, din domenii care merg de la eseistică (este cazul lui Gabriel Andreescu) sau poezie pînă la la roman ori istorie literară (ca în cazul autorului nostru).
La fel ca şi la ediţia întîi, primul volum reeditat al Memorialisticii reeducării a trecut în mod complet nemeritat nu doar să fie recenzat, ci chiar menţionat printre apariţiile editoriale. Lucrarea lui Mihai Rădulescu fiind în mod voit una de istorie literară, faptul ne apare cu atît mai bizar cu cît în România nmărul criticilor şi istoricilor literari îl depăşeşte de departe pe cel al creatorilor, lucrările de critică literară stîrnind de regulă o mai mare receptare decît producţiile literare. Deplîngînd această completă absenţă a receptării critice a lucrării lui Mihai Rădulescu, am decis să o prezentăm nu pentru tratamentul injust aplicat cărţii de către confraţii săi, ci pentru meritele inerente textului însuşi. continuare |
| | | Preoti ingropati de vii la Baia SprieOpiniile privitoare la numărul deţinuţilor politici care au lucrat la minele de plumb de la Baia Sprie oscilează între un total de 800 până la 1.000 de condamnaţi. După obiceiul de a căuta cât mai multe surse de informare, am confruntat două liste alcătuite din memorie de către foştii mineri silnici. Nici una nu izbuteşte să depăşească decât cu puţin jumătatea celui dintâi număr citat. Deosebirea dintre ele e nesemnificativă:
continuare |
| | | In grija lui Iuliu ManiuViaţa lui Cicerone Ioniţoiu, primul şi cel mai de seamă monograf al temniţelor române sub comunişti, dintre aceia stabiliţi în străinătate odinioară, se înfăţişează mult mai complexă - este uşor de închipuit aceasta - decât am intenţia să dezvălui aici.
Înainte de a purcede la demonstrarea relaţiile sale cu Iuliu Maniu (ca de la pion la regele lui de pe tabla de şah) - ce constituie obiectivul paginilor de faţă -, intenţionez să dovedesc forţa caracterului său, atât de rar întâlnită la majoritatea dintre noi. Pentru aceasta voi copia un Proces-verbal de interogatoriu, grăitor. continuare |
| | | Lotul tuberculosilorÎn paginile ce urmează, apar destui preoţi şi monahi care şi-au irosit vieţile prin puşcării, uneori chiar până la suflarea de pe urmă. Dar nu ei reprezintă, de data aceasta, obiectivul autorului. El a plecat în căutarea unei atmosfere născătoare de preoţi. Cu acest prilej, s-a întâlnit cu una dintre cele mai rizibile forţări ale logicii: crearea lotului de la Târgu-Ocna sau "al tuberculoşilor", cum pare mai conform cu adevărul a fi numit. continuare |
| | | Invierea mortilor viiCare este oficiul acela care, din tot calendarul Bisericii Ortodoxe Române, ne umple sufletele de mai multă bucurie, de mai adâncă pace şi de mai temeinică acceptare a restriştilor existenţei noastre pământene atât de lipsită de rost - după cum ne apare - decât minunata slujbă a învierii Domnului?! Cu cât este ea mai zguduitoare pentru bieţii deţinuţi politici - ei, singurii lipsiţi de orice nădejde dintre toţi condamnaţii pseudo-justiţiei comuniste. De ce aceasta? Deoarece le aminteşte de făgăduinţa lui Dumnezeu de a dărui morţilor învierea întru o viaţă fără suferinţă. Or, cine poate fi mai mort decât înlănţuitul fără vină, fără cuvânt, fără apărător, acela mai prejos decât câinii şi decât gândacii pământului? De aceea ni se cuvine să adăstăm o clipă asupra evocării acestei slujbe fără seamăn, aşa cum a fost servită în condiţiile interdicţiei totale din beciurile regimului trecut. continuare |
| | | Una dintre listele mortilorÎn cadrul cercetării asupra victimelor clerici ale închisorilor comuniste, unul dintre obiective este întocmirea unor liste complete care să cuprindă datele de stare civilă ale celor reţinuţi nejudecaţi (pentru anchetă, după care au fost eliberaţi, sau cu pedepse administrative); ale celor deţinuţi (în urma unei condamnări); ale acelora decedaţi (în anchetă; la locul efectuării pedepsei administrative sau condamnării; după eliberare, ca urmare a vieţii nefireşti trăite în perioada precedentă); ale acelora încă în viaţă. Pentru ca oglindirea suferinţelor abătute asupra lor să fie şi mai fidelă, aceste liste se cade să cuprindă o dare de seamă privitoare la pierderea locuinţei, chiar şi a dreptului de a mai rămâne într-o localitate sau regiune, la bunurile confiscate prin hotărâre judecătorească sau cu prilejul arestării (când nu mai poţi distinge ce a fost luat pentru a fi folosit de anchetă sau a fost însuşit în interes personal de către participanţii la arestare), cât şi consemnarea tuturor repercusiunilor ridicării unui membru al familiei asupra rudelor şi prietenilor (în cele mai multe rânduri, şi asupra unor cunoştinţe ocazionale. continuare |
| | | AL III-LEA SIMPOZION INTERNATIONAL "EXPERIMENTUL PITESTI - REEDUCAREA PRIN TORTURA"INTRE 26 SI 28 septembrie va avea loc la Pitesti al III-lea Simpozion International despre "Experimentul Criminal Pitesti - Reeducarea prin tortură".
Organizatorii evenimentului sunt Primăria Pitesti, Fundatia Culturală "Memoria" Filiala Arges, Asociatia Fostilor Detinuti Politici Filiala Arges, Institutul Român de Istorie Recentă Bucuresti, Muzeul Judetean Arges. Organizatorii considera "ca este o datorie patriotica aducerea la lumina a noi marturii, fapte si documente despre curajul, vitejia si jertfa celor care au luptat contra bolsevizarii Romaniei".
Comitetul stiintific are in component personalitati precum prof. univ. dr. Dennis Deletant (Universitatea de Studii Slave Londra), acad. prof. univ. dr. Dinu C. Giurescu (Univ. Bucuresti), acad. prof. univ. dr. C. Bălăceanu Stolnici (UMF Bucuresti), prof. univ.dr. Alexandru Popescu (Univ. Oxford), Ticu Dumitrescu (Presedinte AFDPR Romania), prof. univ. dr. Gh.Boldur Lătescu (ASE Bucuresti), publicistul Sergiu Grossu (Paris) etc.
Culegeri ale lucrarilor prezentate la cele doua simpozioane anterioare au fost publicate in doua volume. Pentru a obtine volumele simpozioanelor ca si pentru orice informatii despre evenimentul de anul acesta, puteti lua legatura cu dl. prof. univ. dr. Ilie Popa, presedintele Fundatiei Culturale "Memoria" Filiala Arges, str. Livezilor nr.41, 0300 Pitesti, Romania tel: +40-248-632008 or 624597, e-mail: cipopa@upit.ro
(Altermedia) |
| | | Tatal, fost procuror general; mama, cetateana franceza; fiul, detinut politicClaudiu G. Matasa
O combinatie mai nefasta decat cea din titlu este greu de imaginat pentru un trai normal intr’o tara comunista. Intr’adevar, tatal meu, Gheorghe Matasa a fost procuror general la curtile de apel din Arad, Oradea si Tg. Mures pana’n 1948. Mama mea, nascuta Marguerite Aurand, a fost fiica unui profesor din misiunea universitara franceza in Romania. Odrasla si-a inceput avatarurile de detinut politic din beciurile securitatii la Ghencea, si apoi de la Jilava la Canal (Capul Midia, Colonia Castelu). continuare |
|
| Articole, Opinii, Link-uri | |
|
