| Martiriul Românilor |
|
| Lagăre de exterminare |
|
| | | | Prizonierii militari si civili romani detinuti in lagarele de concentrare staliniste de pe teritoriul regiunii Karaganda, Kazahstan, in perioada 1941-1950Vasile SOARE
Ambasadorul Romaniei in Kazahstan
Alma-Ata, 14 martie 2006
In timpul unor cercetari de peste doi ani (2003-2005) efectuate dupa ce am fost numit ambasador al Romaniei in Kazahstan la Directia Arhivelor si Documentatiei de pe langa primaria regiunii Karaganda, Kazahstan, am identificat date potrivit carora in timpul celui de-al II -lea razboi mondial, in perioada 1941-1945, pe teritoriul regiunii Karaganda au fost amplasate 3 lagare de concentrare sovietice pentru prizonieri militari si civili straini: SPASSK nr. 99, Balhash nr. 37 si Jeskazgan nr. 39.
Lagarele Balhash si Jezkazgan au fost infiintate in 1945 si au functionat pana in primavara anului 1948 cand au fost lichidate, ca urmare a repatrierii prizonierilor militari. In arhive nu s-au pastrat date despre prezenta unor prizonieri de nationalitate romana in aceste doua lagare, majoritatea fiind japonezi si nemti.
Cel mai mare lagar de concentrare pentru prizonierii militari straini a fost "Spassk nr. 99", infiintat in iulie 1941 pe structura Diviziunii Spassk a "Karlag"-ului NKVD, situat la 45 km de orasul Karaganda, pe teritoriul fostei Uzine de extractie a cuprului "Spassk". Pe tot timpul functionarii, prin acest lagar au trecut 66.160 de prizonieri (66.746 dupa alte date), dintre care: 29.777 au fost nemti, 22.225 japonezi, 1633 austrieci, 1208 polonezi, 1088 italieni, 1139 unguri, 195 finlandezi, etc. Din totalul exprimat mai sus, 6.740 de prizonieri au fost de nationalitate romana. La acestia se adauga un numar de peste o mie de prizonieri de alta nationalitate, care au luptat in Armata Romana, avand probabil cetatenia romana la acea vreme (evrei, ucraineni, armeni, "moldoveni"). In documentele lagarului, prizonierii de razboi straini au fost inregistrati pe nationalitati.
Pana in 1944, lagarul SPASSK 99 pentru prizonieri militari si civili era constituit dintr-o singura Diviziune. Incepand cu 1944, lagarul s-a extins si s-au format noi "Diviziuni de productie", numeroase contingente fiind folosite la munci in intreprinderi industriale situate pe intreg teritoriul regiunii Karaganda-orasul Temirtau, | 
Monumentul prizonierilor romani de la Spassk
"IN MEMORIAM,
CELOR PESTE 900 DE PRIZONIERI ROMANI MORTI IN LAGARELE STALINISTE DIN CENTRUL KAZAHSTANULUI IN ANII 1941-1950" |
 continuare galerie foto |
| | | De la Prut până la DonDe la Prut până la Don,
prin Crimeea, mai-nainte,
tânăr grâu peste morminte,
ierburi mari peste beton.
De la Mureş pân-la Tatra,
de la Cluj la Debreţin,
şesuri mari de grâu senin,
ierburi peste toată piatra.
Arde rodul proaspăt, pline,
Patru zări împărăteşti.
Grâule din cine creşti ?
Iarbă, cine plânge-n tine ?
(Radu Gyr) |
| | | Poporul meu, pentru ce m-ai parasit?Radu Tutuianu
Popas in cimitirul românesc din localitatea poloneza Lidzbark, unde odihnesc uitati 506 de soldati români, morti intr-un lagar nemtesc. Toti au pierit extenuati de munca si devorati de boli.
"Cimitirul românesc" din Lidzbark e profanat adesea - monumente funerare sparte, dizlocate, zgiriate, laolalta cu sticle de bere, cartoane de la tigari, pungi si ghirlande batute de vint. Padurea de pini fereste de privirea raufacatorilor miile de morti aliniati sub colina; inauntru, soarele lumineaza clar movile pline de oasele lui Vladut Zdrafcu, Nichita, Munteanu, Pacuraru, Enculeasu, Hozu, Balan, Cirneci, Matei, Pirvu. In cimitir sint 506 de români ingropati in 251 de morminte. Intre anii 1917 si 1918, cam 700 de prizonieri români au ajuns in lagarul de munca din Lidzbark, dintre acestia mai putin de 200 vor supravietui - doar sase luni au trebuit si 492 de soldati români au disparut subit. In Primul Razboi Mondial, armata româna a pierdut 80.000 de soldati in prizonierat la germani, dintre acestia 12.512 au murit. "De la un capat la altul al ierarhiei militare germane, unanim se pretindea injosirea si exterminarea acestor «tradatori»", spunea un raport. România declarase razboi Austro-Ungariei in august 1916, iar in mai 1918 a capitulat fata de Puterile Centrale semnind Tratatul de la Bucuresti. In noiembrie acelasi an, a reintrat in razboi de partea Aliatilor. Marele Razboi a inceput prin confruntarea Austro-Ungariei cu Serbia in iulie 1914. Rapid, conflictul a luat amploare implicind 32 de state. Aliatii grupau 28 de natiuni, incluzind Marea Britanie, Franta, Rusia, Italia, România, SUA; de cealalta parte erau Puterile Centrale - Germania, Austro-Ungaria, Turcia si Bulgaria. Aproximativ 10 milioane de vieti au disparut, iar dublul acestei cifre insemna numarul ranitilor din acest aproape uitat cataclism mondial. continuare |
|
 |
|
