| Procesul comunismului |
|
| Holocaustul comunist din Basarabia |
|
| | | Trăiască România Mare!
 Copii cu suflete curate,
Cuprinşi de sfântă-nfiorare,
Cântaţi cântarea biruinţei,
Arcaşi de-ai lui Ştefan cel Mare!
Eroilor ce se jertfiră,
Zdrobind armatele barbare,
Prinos le-aduceţi prin cântare:
Trăiască România Mare!
Tresar in cripte voievozii,
Căci lanţurile seculare
Sunt rupte şi din cer se-aude:
Trăiască România Mare!
Pătrunşi de măreţia vremii
Din Bucovina pân-la mare
Jurăm că vom lupta cu toţii,
Trăiască România Mare!"
(Imnul arcaşilor din Soroca, compus de Vasile Bătrânac, comandantul Organizaţiei Naţionale din Basarabia "Arcaşii lui Ştefan cel Mare", una dintre primele organizaţii de luptă antisovietică şi anticomunistă, infiinţată in august 1946 la Soroca)
Crezul arcaşului:
"a). cred in Dumnezeu şi in veşnicia neamului românesc;
b). cred in comandantul Organizaţiei Naţionale din Basarabia "Arcaşii lui Ştefan cel Mare";
c). cred in biruinţa Organizaţiei Naţionale din Basarabia "Arcaşii lui Ştefan cel Mare" şi vom lupta până la moarte, căci mai bine mort pe pământul ce il apăr, decât viu on mâinile duşmanului;
d). urăsc de moarte dictatura stalinistă, pericolul civilizaţiei omeneşti şi al neamului românesc;
e). urăsc de moarte minciuna şi trădarea.
Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
Elena Postica - Rezistenţa antisovietică in Basarabia, Intreprinderea Editorial-Poligrafică "Ştiinţa", Chişinău, 1997. |
| | | | Preotul Mihail Vasilache - mort "de inimă rea" în ziua Cedării Basarabiei | "Nu plângeţi, fiţi tari, zăvorâţi-vă sufletele şi inimile de păgânii nelegiuţi. Dumnezeu e mare şi va veni vremea când vom cânta iar, plini de fericire, «Pe-al nostru steag e scris unire»" - spunea Preotul basarabean Anton Ştefârţă, unul dintre apostolii românismului, după ocuparea Basarabiei şi Nordului Bucovinei de către tancurile Armatei Roşii, la 28 iunie 1940.
"Printre cei rămaşi în parohii, s-au aflat preoţi curajoşi care, înfruntând prigoana ateistă şi antinaţionalistă, precum şi ameninţarea deportării în Siberia şi chiar moartea, s-au străduit să ţină aprinsă candela ortodoxismului şi românismului". | "Numărul preoţilor deportaţi, ucişi sau dispăruţi in anul de ocupaţie 1940/1941 se ridică la 48. Se poate spune astfel că unul din zece preoţi rămaşi sub ocupaţie a plătit cu viaţa sau cu libertatea! Preoţimea basarabeană rămasă pe loc a fost decimată şi aceasta numai într-un singur an! Dintre aceştia, în afar preotului Eustaţie Chiriţă, au mai fost asasinaţi de bolşevici preoţii Gheorghe Mihalache, Gheorghe Tudorache din Gruzeşti-Lăpuşna, Teodor Bunescu din Zubreşti-Lăpuşna, Gheorghe Meleavin din Selemet-Tighina. Unii preoţi au murit prematur, "de inimă rea", chiar in ziua cedării Basarabiei (ca preotul Mihail Vasilache, un vrednic misionar din Alcedar-Orhei), alţii neputînd îndura persecuţiile şi umilinţele, ca Dumitru Cozinschi din Troiţa-Tighina, Ştefan Zagorodnâi din Suruceni-Lăpuşna, Ion Dulap din Redeni-Orhei."
(Boris Buzilă, "Din istoria vieţii bisericeşti din Basarabia(1812-1918)(1918-1944)", Editura Fundaţiei Culturale Romaneşti, Chişinău, 1996, p. 352-353) (E. A.)
Despre preotul Mihail Vasilache, mort "de inimă rea" în ziua Cedării Basarabiei, dă mărturie fiica sa, Doamna Leonila Mihalef: |
 continuare |
| | | Masacraţi în RASS TătarăTimpul, 17 OCTOMBRIE 2008, NR.969
"Faimosul" dosar penal nr. 824 intentat de NKVD-ul sovietic în vara lui 1940 celor 14 demnitari basarabeni (13 deputaţi în Sfatul Ţării şi un fost ministru) capturaţi de aceştia după 28 iunie avea să fie terminat după mai bine de 50 de ani, abia în 1991, când toţi figuranţii lui au fost reabilitaţi. Însă, până avea să vină acel act de reparaţie juridică, drama trăită de fiecare dintre ei rămânea necunoscută. continuare |
| | | Preoţi români din Basarabia torturaţi şi omorâţi de bolşeviciPreot Vasile Ţepordei, culturaortodoxa.wordpress.com
Năvălirile bolşevicilor în Basarabia noastră scumpă au adus numai lacrimi, durere şi moarte, vărsate de fraţii noştri români din răsărit. Nuştiu dacă o altă dictatură de pe glob a comis atâtea fărădelegi ca dictatura bolşevică din Basarabia. Când am cutrierat localităţile basarabene, aproape că nu am găsit localitate din care să nu fi fost ridicaţi, schinjuiţi şi deportaţi fii ai provinciei noastre. Statisticile arată că un milion de basarabeni au luat drumul refugiului, iar alt milion au fost arestaţi, deportaţi schinjuiţi şi omorâţi de bolşevici. Milionul rămas în basarabia n-a mai cunoscut aproape de loc supraveţuitori. continuare |
| | | | Amintiri din gulagPr. Vasile Tepordei
Am fost arestat de la locuinta mea din Bucuresti în dupa-amiaza zilei de 28 Octombrie 1948 si am fost dus în arestul Prefecturii politiei Capitalei. Inchisoarea era imaginea reala a iadului. Tot ceea ce este mai degradant, mai pervers, mai sub orice critica este în închisoare. In fiecare dimineata erau transportati cu duba prefecturii la tribunal "criminalii" de razboi. continuare |
| | | Pantelimon Sinadino, masacrat de bolşevici pe cont propriuTimpul, 3 OCTOMBRIE 2008
Ororile bolşevismului
Pantelimon Sinadino se naşte la 27 iulie 1875, la Chişinău, în familia unui negustor de etnie greacă, dinastia Sinadino fiind cunoscută încă din sec. XI. Originea socială i-a facilitat lui Pantelimon Sinadino obţinerea unor studii temeinice. Învaţă la Liceul nr. 1 din Chişinău, după care absolvă cu menţiune, în 1899, Facultatea de Medicină a Universităţii din Kiev. Tânărul doctor se implică activ în viaţa socială şi politică a Basarabiei, în detrimentul carierei de medic. continuare |
| | | "Mos Ion de la Mandac" - un basarabean in temnita cu SoljenitinZiua, 22 februarie 2002
Una dintre victimele Gulagului sovietic dezvaluie, in exclusivitate pentru ziarul ZIUA, atrocitatile comise de sovietici in anii '50
-- "Grozaviile pe care le-au trait romanii din Basarabia nu sunt mai mici decat cele traite de romani la Canal sau in alte parti" * La 18 ani, Ion Moraru facea parte din miscarea de rezistenta "Arcasii lui Stefan cel Mare" * Mai tarziu, Mos Ion a fondat organizatia de lupta impotriva sovietizarii Romaniei "Sabia Dreptatii" * Eminescu si romanii erau considerati "fascisti" * "25 de ani nu-i la moarte! In 25 de ani piere ori magarul, ori crapa stapanul. A crapat stapanul" * "Daca vecinul meu de pat murea, nu spuneam nimanui, pentru a lua portia lui de mancare" * Soljenitin scria in lagar pe pachetele de saci de ciment aduse de romani * Mos Ion - pomenit de Soljenitin in "Cateva zile din viata lui Ivan Denisovici" continuare |
| | | Asasinarea preotului de la BaraboiZiarul de Gardă, Nr. 124 (5 aprilie 2007)
 Prin 1960, URSS declansase o campanie acerba de distrugere si demolare, in modul cel mai barbar, nu doar a sfintelor locasuri, ci si a preotimii… Cazul preotului si a bisericii din satul Baraboi, r. Donduseni, pare a fi cel mai rasunator din sirul altor crime comise de antihristi. Chiar si dupa 46 de ani, lumea continua sa vorbeasca despre tragedia preotului si a dascalului, asasinati la comanda singrului partid aflat pe atunci la putere.
Desi, pe atunci, cazul parea a fi investigat, organele de militie nu au gasit niciun vinovat. Din contra, au dat vina pe starea de ebrietate a fetelor bisericesti, motiv din care s-a si rasturnat chipurile caruta, provocand moartea preotului. In acele conditii, satul a inceput propria investigatie. Aceasta s-a incheiat cu o crancena razbunare asupra unuia dintre presupusii asasini ai parintelui Boris Nicolaev si a dascalului Trifon Rabei. continuare |
| | | Stalin despre Basarabia şi basarabenide acad. Leonid CEMORTAN, VoceaBasarabiei.com, 10 februarie 2007
Basarabia, basarabeni, Moldova, moldoveni, moldovenesc etc. sunt cuvinte de mult răscunoscute. Şi totuşi, până astăzi ele sunt adesea interpretate în mod diferit. De-a lungul secolelor numeroşi politicieni, diplomaţi, istorici, lingvişti, nemaivorbind de mulţimea de oameni simpli, au tratat în mod felurit aceşti termeni, astfel că şi acum pot fi auzite diverse tîlcuiri ale noţiunilor date. Pe parcursul istoriei înţelesul lor s-a schimbat atît în funcţie, de interpreţi, cît şi în timp. continuare |
| | | | Procesul comunismului. 1946, arhetipul foametei bolşeviceAndrei Vartic, VoceaBasarabiei.com, 9 noiembrie 2006
 Se împlinesc în această toamnă (noiembrie, 2006) 60 de ani de când Stalin a ordonat pentru Basarabia straşnica teroare a foametei. Dimensiunea acestei orori, realizată de comunişti imediat după finalizarea celui de al doilea război mondial, întrece cu mult pe cea a războiului contra nazismului. O spun chiar jertfele acestui genocid: "În satul nostru n-au mai rămas decât 30% din locuitori, iar ceilalţi au murit şi mor de foame, nici chiar pe front nu şi-au pierdut viaţa atâţia oameni..." (din relatarea unui funcţionar comunist din raionul Bălţi, RSSM).
Dacă sacrificiul a zeci de milioane de oameni sovietici în lupta contra nazismului avea cel puţin o motivare ("noi, poporul sovietic, nu vom fi cotropiţi de Germania nazistă!"), atunci ororile foamei provocate de PCUS în Basarabia şi Bucovina chiar în timpul procesului de la Nurenberg, nu au altă acoperire politico-juridică decât etnocidul făţiş împotriva poporului român. | | Accentuăm această paralelă fiindcă numai în Basarabia şi Bucovina dictatorul Stalin a ucis cu sălbăticie oameni nevinovaţi de o anumită etnie. Nimeni nu era ucis în URSS ca să nu-şi mai spună estonian sau armean. Românii însă erau ucişi ca să nu-şi mai zică români. |
continuare galerie foto |
| | | Basarabia. Calvarul foametei organizate de partidul comunist în anii 1946-1947 "Trăim foarte greu, oamenii mor - mănâncă buruiene prin pădure, iar seara, întorcându-se acasă, mor pe drum. A murit aproape o jumătate de sat, iar statului nici că-i pasă..." (raionul Kotovsk).
"La noi foarte mulţi au murit de foame şi continuă şi acum să moară. Oamenii mănâncă cai morţi, ţistari şi alte scârboşenii. Zilnic mor câte 20-30 de oameni... (raionul Dubăsari).
"Oamenii merg legânându-se, ca beţi, de foame. În multe sate au rămas casele pustii, pentru că stăpânii lor au murit de foame..." (raionul Sângerei).
"Poporul îndură o foamete chinuitoare, statul nu-şi bate capul de asta, oamenii mor în floarea vârstei, dacă au scăpat de moarte pe front, mor acum de foame... zilnic mor câte 5-7 oameni, uneori şi mai mulţi, cadavrele stau împrăştiate pe drum..." (raionul Tiraspol).
"În satul nostru n-au mai rămas decât 30% din locuitori, iar ceilalţi au murit şi mor de foame, nici chiar pe front nu şi-au pierdut viaţa atâţia oameni..." (raionul Bălţi).
"Trăim timpuri grele, încât oamenii mănâncă oameni. Sânt înmormântaţi câte 50 de oameni pe zi. Te prinde o mare groază - n-avem fărâmă de pâine şi oamenii mor ca muştele..." (raionul Orhei). continuare |
| | | Foametea şi deportările din BasarabiaIon Ţurcanu, Revista Memoria
Reocuparea sovietică a Basarabiei în anul 1944 a readus în ţinut deja cunoscutul pentru localnici regim antinaţional de teroare şi de jaf. Urmarea imediată cea mai gravă a acestei fatale schimbări a fost o foamete înspăimântătoare, aşa cum nu avusese loc în ţinut niciodată.
Conducerea de partid a judeţului Bălţi constata, în prima decadă a lunii iunie 1946, că în toate raioanele şi satele judeţului foarte multă lume nu avea nici un fel de hrană, din care cauză se alimenta cu borhot şi lobodă, şi mulţi copii, rămaşi fără părinţi, umblau din casă în casă, din sat în sat, cerşind şi hrănindu-se cu buruieni. "Anul acesta, raporta la centru conducerea de partid a judeţului Cahul la 4 decembrie 1946, la noi este o foamete groaznică. Pâinea nu poate fi cumpărată nicăieri. Toată populaţia din sat mănâncă fân şi vite moarte..." Multe familii din raionul Chişcăreni nu aveau altă hrană decât tescovină şi ciocleje, chiar dacă aveau câte 5-6 hectare de pământ. La fel era şi în judeţul Chişinău, unde numeroase familii de ţărani se hrăneau cu rumeguş, buruieni şi hoituri. continuare |
| | | Despre genocidul comunist din Basarabia şi BucovinaFORUL DEMOCRAT AL ROMÂNILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA
str. Sfatul Ţării nr. 2, 2009, Chişinău
Parlamentul României
Parlamentul Republicii Moldova
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
Chişinău, 24 octombrie 2006
Despre genocidul comunist din Basarabia şi Bucovina, 28 iunie 1940 - 1 ianuarie 1950
Începând cu ziua de 28 iunie 1940, când mari teritorii de la estul României (Basarabia şi Bucovina din hotarele României de la 27 iunie 1940) cu o populaţie de peste 3,2 milioane de oameni, au fost ocupate ilegal de URSS, regimul totalitar comunist din acest stat a început anihilarea (uciderea) în masă a cetăţenilor români care nu corespundeau din punct de vedere de clasă omului sovietic. continuare |
| | | Istoria "Muzeului Memoriei Neamului" Basarabia
Acest muzeu al victimelor regimului comunist a fost gandit de un fost membru al organizatiei de rezistenta din Basarabia ocupata de zbirii sovietici in 1940 "Arcasii lui Stefan". El este Mihai Ursachi. A fost infiintat un mic muzeu pe str. Kogalniceanu 52 in Chisinau in 2 camarute mici cu vreo 100 de portrete de martiri. Din cauza unor ambitii a conducatorilor Asociatiei fostilor detinuti politici, a fost desfiintat si exponatele predate in beciul muzeului National de Istorie. Dupa 3-4 ani, Vadim Pirogan, fost detinut politic, condamnat de sovietici in 1941 la 5 ani de lagar de munca fortata in regiunea Irkutsk, a hotarit sa refaca acest muzeu impreuna cu Nicolae Caireac, care tinea in arenda o sala de 70 mp. continuare |
| | | PROVINCII ÎNSÂNGERATE DE TĂVĂLUGUL RUSESC (1)Cicerone Ionitoiu (preluare din procesulcomunismului.com)
Identitatea istorica a Basarabiei si Bucovinei se înscrie într-un ansamblu de date care dovedesc ca fac parte dintr-un tot inseparabil, cu un teritoriu bine delimitat pe care s-au plămădit si dezvoltat păstrându-şi limba, credinţa, datinile si obiceiurile, comori spirituale ce au constituit un izvor de energii si valori românesti ce definesc patrimoniul naţional.
Mult am sângerat si grele au fost etapele prin care am străpuns vitregia timpurilor datorita aşezării noastre în "calea rautatilor", la Gurile Dunării.
In 1917, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Wilson, mişcat de drama neamului românesc scrie regelui Ferdinand:
"Suferinţele si persecuţiile la care este supus poporul român provoacă indignarea si compasiunea lumii civilizate."
Iar primul ministru francez, Alexandru Ribot trimite telegrama: "Franţa saluta naţiunea româna, sora sa curajoasa, care a arătat în mijlocul greutăţilor de acum cele mai eroice virtuţi." continuare |
| | | PROVINCII ÎNSÂNGERATE DE TĂVĂLUGUL RUSESC (2)Cicerone Ionitoiu (preluare din procesulcomunismului.com)
1918 - anul impliniriilor naţionale
Pe 6 Ian.1918 Sfatul Tarii a trimis pe Ion Inculet la Brest Litovsk sa contracareze acţiunea Ucrainenilor la semnarea păcii de către Rusia.
La numai 2 zile, pe 8 Ianuarie 1918 presedintele Wilson a rostit Mesajul celor 14 puncte istorice ce anunţau eliberarea popoarelor din robie pe baza cărora urma sa se instaureze pacea.
Incheierea păcii de la Brest Litovsk a dat posibilitate nemtilor sa retragă din trupe si sa le trimită pe frontul din Apus.
Si tot urmare acestei "păcii" ucrainenii anunţa independenta s socotind teritoriul lor din Caucaz pana la Carpati.
Sfatul Tarii pe 24 Ianuarie 1918 a proclamat independenta Republicii Moldoveneşti după ce în jurul Chisnaului se produseseră incidente sângeroase, cadavrele unui general si colonel rus fiind ciopârtite de bolşevici care în smulseseră din tren, iar doua zi a fost eliberat Chisinaul.
In acelasi timp, pe 23 Ian.1918 la Petrograd Trosky declara ca va da sprijin revoluţionarilor de la Odesa conduşi de Cristian Racovschi si M. G. Bujor ca sa răstoarne regimul din România. continuare |
| | | HOLOCAUSTUL COMUNIST DIN BASARABIASerie de emisiuni realizate de Domnul Andrei Vartic la Radio Vocea Basarabiei 
 01 Octombrie, 2005 (57.107 KB)
08 Octombrie, 2005 (51.002 KB)
15 Octombrie, 2005 (24.873 KB)
22 Octombrie, 2005 (80.734 KB)
29 Octombrie, 2005 (26.814 KB)
05 Noiembrie, 2005 (53.347 KB)
12 Noiembrie, 2005 (49.991 KB)
17 Noiembrie, 2005 (45.447 KB)
28 Noiembrie, 2005; Andrei Vartic: Procesul comunismului (21.241 KB)
01 Decembrie, 2005; Andrei Vartic si Ion Ungureanu (23.570 KB)
Datorita dimensiunilor, este preferabil sa ascultati emisiunile pe calculatorul propriu: right-click / "Save Target As..."
| 
Foto: Dinu Lazar |
Emisiunile pot fi ascultate si la:
Radio GID online - Holocaustul comunist din Basarabia
|
|
 |
|
