| Procesul comunismului |
|
| Convenţia de armistiţiu cu URSS |
 
Foto: © Dinu Lazar | 
Foto: © Dinu Lazar |
|
| | | 12 septembrie 1944 - Semnarea Conventiei de armistitiu cu URSSCum au fost salvati de la "repatrierea" in URSS mii de basarabeni refugiati in România 1
Scrisoare din Paris
Se cunoaste tragedia acelor basarabeni si bucovineni, care inainte de reocuparea Basarabiei si Bucovinei de Nord de către trupele rusesti (1944) au trebuit să-si părăsească tot avutul si să se refugieze la fratii lor din Romania. Se vorbeste de un număr de 700.000 - unul din marile exoduri din istoria Europei, dar putin cunoscut in lumea occidentală. Cele trăite in anul ocupatiei ruso-comuniste (1940/1941) erau prea vii în memoria lor, pentru ca cei care apartineau anumitor clase sociale sau categorii de cetăteni instăriti, ce puteau usor intra in "atentia" NKVD-ului si activistilor comunisti (in cadrul luptei de clasă), să nu fie ingroziti de ce li se poate intampla si să aleagă calea grea a pribegiei.
Din nefericire, la scurt timp dupa stabilirea refugiatilor in cadrul judetelor din România ce le fusesera repartizate - tara a fost ocupata si ea de trupele rusesti (august 1944). Organe ale autoritătii rusesti civile si militare (inclusiv NKVD) se instalasera in toate judetele tarii. De acum inainte incepe a doua tragedie a refugiatilor basarabeni si bucovineni constand in "vânarea" lor in vederea "repatrierii". In acelasi timp, se cere autoritătilor românesti sa prezinte liste cu cetatenii originari din Basarabia si Bucovina de Nord. In unele judete (Dolj, Olt, Făgăras, Valcea, Arad s. a.) incep să se inregistreze cazuri de expedieri fortate m localitătile din Basarabia si Bucovina de Nord de unde proveneau. In ajutorul organelor rusesti veneau elemente ce se inregimentasera in partidul comunist - multi din ei de origine straină! Prigoana care s-a dezIăntuit a declansat o serie de sinucideri. intr-un raport adresat autoritatilor (dec. 1944) se vorbeste de peste 100 de sinucideri, iar intr-o notă aflată în arhiva lui Pan Halippa se nominalizează câteva cazuri: Opatchi, fost presedmte al Tribunalului Cetatea Albă - s-a spanzurat; Rusu, fost judecător aflat in BucureSti - s-a spânzurat; D-ra Dr. Bivol aflată la Giurgiu - s-a otrăvit; Antonov, contabil - si-a taiat arterele de la mană; Sarbu, notar din Tighina aflat la Campulung Muscel - s-a spanzurat.  continuare |
| | | Tragedia basarabenilor şi bucovinenilor 1In cadrul Convenţiei de Armistiţiu semnată de România la Moscova, la 12 septembrie 1944, articolul 5 prevedea repatrierea basarabenilor şi bucovinenilor in Uniunea Sovietica. In ianuarie-februarie 1990, in ziarul de la Munchen, "Curentul" a aparut un articol "Tragedia basarabenilor si bucovinenilor in timpul Comisiei de Armistiţiu", Articolul a fost semnat de scriitorul Mihai Pelin, care a gasit un document şi anume un proces verbal al unei discuţii in Comisia Aliată de Control (sovietică), privitor la basarabeni şi bucovineni, care erau ceruţi de catre sovietici, să se reintoarcă in Basarabia, conform Convenţiei de Armistitiu, articolul 5. Acest proces verbal a fost gasit la Arhivele Statului. Desigur, la Arhivele Statului mai sunt incă multe procese verbale in aceasta problema, intrucat ea a ocupat comisia de armistiţiu timp de aproape un an şi jumătate, pana s-a ajuns la o anumită implicarea parţilor, dat fiind că delegaţia romană s-a opus cu desăvarsire, la aplicarea cererilor sovietice.
lată pe scurt cum s-a desfăsurat această problemă. Timp de un an şi jumătate, delegaţia română s-a opus cererilor sovietice, ca nu numai basarabenii şi bucovinenii care erau in ţara, dar chiar români, care rămăseseră in cele trei zile acordate de sovietici la 28 iunie 1940 în Basarabia, să nu se reintoarca in URSS, deşi sovieticii pretindeau, că aceste ultime persoane, işi aleseseră in ultimele trei zile domiciliul în Uniunea Sovietica...
La 12 septembrie 1944 a fost semnată la Moscova, Convenţia de Armistiţiu între Puterile Aliate şi Romania învinsă. Delegaţia română s-a deplasat la Moscova si a întâlnit acolo pe delegatii sovietici, americani şi englezi. De la bun inceput trebuie spus, că nici americanii şi nici englezii nu s-au amestecat în discutii. Singurii care au impus convenţia de armistitiu si au discutat-o, in felul lor, au fost sovieticii, americanii ridicau ochii spre tavan şi nu spuneau nimic la obiectiunile românilor la propunerile sovietice.
Din partea delegaţiei sovietice, şeful delegaţiei era Molotov. Molotov a citit convenţia de armistiţiu şi la fiecare intrerupere a românilor, ca să justifice unele propuneri pe care le făceau pentru ca sa indepărteze unele obligatiuni impuse de sovietici, răspundea răspicat: "Ce aţi cautat la Stalingrad?" lonel Christu, pe care-l cunoşteam şi care a fost primul preşedinte al Comisiei de armistiţiu, mi-a spus cu un surâs trist, ca la un moment dat, când i s-a spus încă o data, "Ce aţi căutat la Stalingrad?", nemaiputând aduce nici un argument, a răspuns, "Ce am cautat la Stalingrad? pe Dracu si l-am gasit!" Molotov asurâs şi a continuat: "Pe Dracu ei bine, l-ati gasit ! dar ce aţi căutat la Stalingrad?" continuare |
| | | Stenograma discutiilor care au avut loc la Comisia Aliata de Control, 3 martie,19451Convorbire ce a avut loc în ziua de 3 martie 1945 la Comisia Aliată (sovietică) de Control, secţia politică şi administrativă, din str. Tomas Masaryk, Bucureşti, privitoare la repatrierea basarabenilor şi bucovinenilor.
Au luat parte la discutii:
Din partea Comisiei Aliate de Control: dl. col. Borisov, şeful secţei politice a Comisiei Aliate de Control; dl. col. Gusiev; dl. col. Banserov.
Din partea Comisiei Romane pentru aplicarea Armistiţiului: dl. ministru Edmond Ciuntu 2; dl. consilier Demetrescu 3, dl. Al. Danielopol.
Interpret: dl. magistrat Gane. Sedinţa a început la ora 11.30 continuare |
|
 |
|
