Scopul proiectului - Recuperarea pentru memoria colectivă a unei secvente istorice putin cunoscute publicului larg, în special pentru tinerele generatii si omagierea victimelor represiunii comuniste, sutele de morti din Cetatea Făgărasului, din muntii si din satele făgărăsene, sutele de localnici întemnitati în lagăre si închisori, cu tot ce a reprezentat suferinta pentru ei si familiile lor.

Muzeul preconizat va fi cel de-al doilea de acest gen din tară după Memorialul Victimelor Rezistentei si Comunismului de la Sighetu Marmatiei.

Acest proiect îsi propune restituirea pentru constiinta publică a perioadei instalării regimului comunist în România si impresionanta opozitie a făgărasenilor în fata totalitarismului comunist - perioadă scurtă în timp - , dar atât de dramatică în desfăsurare si de tragică în consecinte, care a marcat profund atât societatea în ansamblul ei, cât si destinele individuale ca părti ale întregului. Memoriei tragediilor petrecute în amplul amfiteatru făgărasean îi va fi închinat acest "Muzeu Memorial" al durerii si sperantei, ca recunostintă al celor de azi, dar si a nevoii de a fi un imbold recuperator al valorilor democratice în constiinta individuală civică pentru apărarea drepturilor si libertătilor individuale si colective.

A) Prima temă urmăreste conturarea complexului proces de comunizare a României si a violentei deturnări a evolutiei firesti a societătii românesti prin ocupatia sovietică si dictatura comunistă.

Această temă generală îsi doreste o redare a imaginii Tării Făgărasului inocente si a contextului distrugerii structurilor sale traditionale prin instalarea noului regim politic - comunismul.

Planul tematic are în vedere teme generale, precum instalarea regimului politic comunist si rezistenta la acest fenomen, colectivizarea agriculturii, industrializarea, urbanizarea, transformarea sistemului de învătământ, biserica etc., dar si efectele lor asupra comunitătilor făgărasene si al mediului ambient. Ilustrarea acestora va fi realizată si prin evolutia unor destine individuale, de tărani, muncitori industriali, meseriasi, intelectuali, români, germani, maghiari, evrei, tigani.

Tema a impus un vast program de cercetare în municipiul Făgăras si în satele tinutului, început în anul 2004 si aflat în derulare. Cercetarea a fost coordonată si sustinută de Fundatia Culturală Negru Vodă în cooperare cu cercetători si profesori de la prestigioase institutii de învătământ superior si nu numai: Universitatea Iasi "Al. Ioan Cuza", Universitatea Transilvania Brasov, Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, Memorialul Victimelor Rezistentei si Comunismului, Sighetu Marmatiei, Asociatia Culturală "Mozaic" Cluj-Napoca, Colegiile Nationale "Doamna Stanca" si "Radu Negru" din Făgăras, Grupul de presă "Mix Media Group" - cu sprijinul Consiliului Judetean Brasov, Consiliului Local Făgăras si Primăria Făgăras. De mentionat si sprijinul unor reputati alti specialisti si colaboratori din tară si străinătate, între care ing. Ion Gavrilă-Ogoranu, prof. univ. Liviu Literat, Cluj-Napoca, prof. univ. Stefan Câltia, Bucuresti, prof. univ. David Kideckel de la Universitatea Connecticut, dr. Dan Dusleag, U.S.A. s.a.

Cercetările de până acum au dus la recoltarea de informatii si mărturii concrete privitoare la ilustrarea a ce însemna societatea traditională făgăraseană, dar si a transformărilor petrecute în epoca regimului comunist.

Au fost implicati activ în această cercetare profesori, masteranzi, studenti si elevi, care au avut posibilitatea să cunoască mai bine istoria. Grupul tintă a fost format din supravietuitori si urmasi ai rezistentilor anticomunisti si martori ai evenimentelor. Ei au avut posibilitatea depăsirii barierelor de comunicare prin rememorarea evenimentelor trecute si de a se transforma din simpli martori anonimi în participanti activi la recuperarea acestor capitole de istorie.

Conjugarea cercetărilor de arhivă cu cercetări de istorie orală, recuperarea mărturiilor sustinătorilor si martorilor neimplicati va contribui la constituirea arhivei-muzeu care va cuprinde informatii si mărturii asupra vietii comunitătilor făgărasene în a doua jumătate a secolului trecut si urmăreste în primul rând asezarea în cadrele adevărului istoric a fatetelor publice cunoscute ale vietii social-politice, economice, culturale si spirituale, precum si relevarea acelor aspecte secrete, tabuizate din epoca comunistă.

B) A doua temă va ilustra rezistenta armată din Muntii Făgărasului, unul dintre cele mai reprezentative capitole ale rezistentei la comunizarea la nivelul întregii tări.

Fenomenul, prin datele sale esentiale: cea mai lungă durată a manifestării si cu cea mai consistentă mobilizare de forte ale Securitătii, a cunoscut si cea mai largă sustinere din partea comunitătilor tinutului, sute dintre sprijinitorii luptătorilor din munti luând drumul lagărelor si temnitelor regimului comunist. Acest important capitol de istorie contemporană a României s-a bucurat de sansa supravietuirii conducătorului grupului de luptători, ing. Ion Gavrilă-Ogoranu, care, din memorie si din cercetările de arhivă întreprinse, a reusit o reconstituire documentară în măsură să permită o veridică si deosebit de sugestivă ilustrare muzeistică. La aceasta se adaugă deja foarte bogatul fond de înregistrări de istorie orală realizat în satele cercetate. Documentele de arhivă se completează fericit cu datele păstrate de memoria colectivă.

C) A treia temă a discursului muzeistic îsi propune prezentarea perioadei 1950-1960, un deceniu din istoria multiseculară a Cetătii Făgărasului, în care monumentul a fost transformat în penitenciar.

Funestul deceniu amintit a făcut din Cetatea Făgărasului unul dintre simbolurile a ceea ce a însemnat comunizarea României, prin decizia a regimului de a destina acest monument întemnitării unei mari părti a celor care au făcut parte din institutiile de ordine publică si sigurantă ale tării (Politia, Jandarmeria si Serviciul Secret de Informatii). Circa 4000 de fosti angajati ai respectivelor institutii au suferit între zidurile cetătii în anii de detentie la care au fost supusi de regimul represiv comunist. 165 dintre detinutii acestui penitenciar si-au aflat aici sfârsitul, multii altii au părăsit închisoarea cu sănătatea ruinată si au decedat ulterior din această cauză. În afara acestui important contingent de întemnitati, în Cetate au fost închisi si sute de localnici care i-au sprijinit pe cei din munti, sau au avut diverse alte manifestări anticomuniste.

Importanta Cetătii Făgărasului pentru istoria perioadei comuniste a determinat cercetări ample, care se vor concretiza în scurt timp, prin publicarea unei cercetări monografice asupra acestei închisori, putin cunoscută de publicul larg.

D) Concluzii.

Realizarea proiectului se impune ca o datorie morală fată de înaintasii care au luptat si suferit, dar si fată de noile generatii, pentru care muzeul va fi o cale de cunoastere a istoriei propriului popor. O împlinire a datoriei de a recupera pentru contemporaneitate un timp istoric dramatic în evolutia si urmările sale.

Florentin Olteanu
Ioan Ciupea