Basarabia, pamant romanesc, Chisinau, Tiraspol, Transnistria, Mitropolia Basarabiei, Basarabia necunoscuta

Basarabia, Bucovina, Herta,Sudul Basarabiei,Ribbentrop - Molotov,Romania Mare, Insula Serpilor, Tezaurul de la Moscova, deportari, gulagBasarabia, Bucovina, Herta,Sudul Basarabiei,Ribbentrop - Molotov,Romania Mare, Insula Serpilor, Tezaurul de la Moscova, deportari, gulagBasarabia, Bucovina, Herta,Sudul Basarabiei,Ribbentrop - Molotov,Romania Mare, Insula Serpilor, Tezaurul de la Moscova, deportari, gulagBasarabia, Bucovina, Herta,Sudul Basarabiei,Ribbentrop - Molotov,Romania Mare, Insula Serpilor, Tezaurul de la Moscova, deportari, gulag
 Basarabia, Bucovina, Herta,Sudul Basarabiei,Ribbentrop - Molotov,Romania Mare, Insula Serpilor, Tezaurul de la Moscova, deportari, gulagPRIMA PAGINA  Basarabia, Bucovina, Herta,Sudul Basarabiei,Ribbentrop - Molotov,Romania Mare, Insula Serpilor, Tezaurul de la Moscova, deportari, gulagPRIMA PAGINA - BASARABIA  Contact GID - gid-romania@gid-romania.comContact   «Suntem romāni si punctum» Mihai Eminescu 
 
Eliberarea Basarabiei
Romania Mare, Basarabia, Bucovina, Tinutul Herta, Pamant Romanesc, Romania,  Chisinau, Cernauti, Buceag, Unire, Marea Unire
 Revolutia Anti-Comunista
Basarabia

Basarabia
 Comunism şi antiromânism
 27 Martie 1918
 27 August 1991 - Independenţa
 31 august - Ziua Limbii Române
 Chişinău
 Pagini culturale
 Basarabia pe cruce
 Mitropolia Basarabiei
 Istoria integrată
 Vetre de spiritualitate
 Relaţiile "româno-române"
 Românism si "moldovenism"
 "Libertatea presei"
 Pro Basarabia
 ReUnirea cu Ţara
 Alegeri 2009
 O viaţă de român
 Re-Invierea Basarabiei
 Drumuri basarabene
 Actualitate
 REPRESIUNE ANTI-ROMÂNEASCA IN BASARABIA
Basarabia

Vocea Basarabiei
 Ştiri din Basarabia
 Cealaltă Românie
 Editoriale de Andrei Vartic
Basarabia

Basarabia Necunoscută
 Basarabia Necunoscuta
- Iurie Colesnic

 Basarabia:: 28 iunie 1940
Basarabia / 27 Martie 1918Harta Site | Prima pagina 

În unire e tăria

Mihai Eminescu
"Va să zică, dacă presupunem cumcă acest ziar e expresiunea opiniunei publice a Cehilor, atuncia Cehii cer o federatiune, care să garanteze desvoltarea liberă a fiecărui popor ca atare; - si se pare cumcă aceasta ar fi si ideia celorlalte nationalităti ale Austriei.Ce fac Românii pentru a se alia acestei idei? Căci vă încredintezi, dacă Românii vor lăsa să li scape si această ocaziune, dacă vor lăsa ca idea să se localizeze numai la popoarele, cari o manifestă în gura mare, dacă Românii nu vor ajuta să generalizeze căderea constitutiunei din Decembrie asupra imperiului întreg, - atuncia lupta noastră va deveni din ce în ce mai grea, căci în urmă nu va mai fi nimeni în opozitiune afară de noi, pe când azi avem atâtea natiuni, cari au interese comune nouă si se luptă alături de noi. In momentul când toate natiunile dau cu piciorul stării de faţă a lucrurilor, numind-o nesuferită si nesuportabilă, au si Românii dreptul si datoria a-i da cu piciorul, - căci pregetând si rămasi singuri pe câmpul de luptă, nimeni nu se va mai speria de opozitiunea noastră singuratecă. Nepăsarea noastră ne pierde.

Să nu ne mirăm, dacă organele noastre de publicitate au devenit în timpul din urmă moi si împăcăcioase; căci, cum zice mai sus campionul presei boheme, contrarii vor sti totdeauna să ametească capetele pâna si a conducătorilor nostri cu promisiuni lucii, dar etern mincinoase. Cine ar crede cumcă Ungurii, chiar de-ar promite-o, vor găsi în ei atâta simt de dreptate, încât să redea de, de exemplu, autonomia Transilvaniei, pe care au răpit - o fără consimtământul Românilor? - Si apoi nici nu avem noi să cerem de la Unguri ceva, căci ei nu sunt competenti să ne dea nimica. Când un făcător de rele comite o infractiune în avere publică ori privată, nu e făcătorul de rele instanta competentă, de la care ai a cere îndărăt cele răpite, ci justitia. Se poate chiar ca justitia rău informată să fi legalizat apropierea făcătorului de rele; asta însă nu schimbă nimica din fiinta dreptului, căci cu toate astea, a doua zi, justitia bine informată va revoca o sentintă ori o aprobare nedreaptă . Această justitie pâna azi rău informată e tronul. Numai transactiunile direct cu tronul îi pot tinea pe Români pe terenul absolut al drepturilor lor, transactiuni de altă natură însă, care unite cu umilire să se subordoneze intereselor unei alte natiuni, sunt periculoase, criminale chiar. Ce drept mai mult pot avea Ungurii în această tară, unde în număr sunt mai egali cu noi , unde prin istorie sunt cu mult mai târziu veniii decât noi ? - Această influentă binefăcătoare si îndreptătită asupra tronului trebuie să se exerciteze însă laolaltă si în acelasi timpi cu celelalte natiuni nemultumite. A astepta să culegem fructele semănate de altii, e nedemn si periculos. Căci să ne aducem aminte, cumcă nimeni în Austria nu e obligat de a se face apărătorul nostru si răscumpărătorul drepturilor noastre, afară de noi însine. Azi foaia se întoarce si fiecare îsi caută de interesele sale proprii. In principiu au si început organele opozitiunii a localiza reforma Austriei, - astfel încât noi necercând de a o generaliza, ne vom trezi din nou cu renumitul răspuns : "A plânge putem, dar a ajuta nu", căci ei îsi vor fi isprăvit trebile si ne vor lăsa pe noi în voia sortii neenergiei noastre.

Să ne grăbim dar de a ne declara solidari cu natiunile nemultumite ale Austriei; să păsim la o activitate comună cu ele, căci mâni chiar va fi prea târziu, mâni chiar se vor bucura numai aceia de fructele răsturnărei constituiunei, cari vor fi ajutat a o răsturna, - mâni nu va mai vrea nimeni să primească mâna de înfrătire a unui popor fără energie, spre a căpăta în schimb o nouă piedecă în drum, pe Unguri. Ungurii chiar tind într’acolo ca să localizeze reforma Austriei; - să nu lăsăm timp popoarelor ca să vadă, cumcă întru reconstructiunea Austriei inamici a Ungurilor se poate înconjura. Românii au nenorocirea de a nu avea încredere în puterile lor proprii; noi nu ne-am convins încă cumcă : puterea si mântuirea noastră în noi este!


Articolul e publicat în Federatiunea (III) 1870, 22/10 Aprilie ca articol de fond. A apărut sub pseudonimul Varro si n-a fost reprodus de nici o editie a operelor lui Eminescu, afară, de aceea a clasicilor comentati. In prima parte a articolului, Eminescu reproduce după Politik, ziar al intereselor cehe, un articol în legătură cu aspiratiile cehe la federalizarea Austro - Ungariei. In partea a doua urmează comentariul lui Eminescu.
Prutul lacrimilor noastre

«A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominatiei rusesti.
Numele Basarab si Basarabeni exista cu mult inaintea vremii in care acest pamant devenise romanesc;
acest nume singur este o istorie intreaga.»
   ...Mihai Eminescu

«Durere!... si-i profunda cand Romania plange
Cu frunte-nfasurata de doliu la mormant;
Durerea-i pretutindeni, durerea se rasfrange
In valea si Carpatul ce-i romanesc pamant.»
   ...Mihai Eminescu

«Trecuta prin foc si prin sabie,
Furata, tradata mereu,
Esti floare de dor Basarabie,
Esti lacrima neamului meu.»
   ...Dumitru Matcovski

«Prutul esta ni disparti
Prutul esta n-are moarte?
Dar ne-om pune noi candva
Si cu gura l-on seca»
   ...cantec popular

«Basarabia e pamant romanesc.
E pamintul lui Stefan cel Mare.
Imi pare rau, eu sunt mai savant ca Stefan cel Mare. Dar, pe linga el, eu sunt un maturator.
Si n-am eu dreptul sa renunt la pamantul asta.
Daca-mi scoateti ochii, se gaseste vreun roman sa ma duca la mancare, la culcare si sa-mi dea sa mananc.

Si nici atunci nu recunosc ca Basarabia e ruseasca.»
   ...Petre Tutea

«Am crezut si cred in Reintregirea patriei noastre Romania.
Daca s-a amanat acum Reintregirea, nu azi, dar maine ea se va infaptui.»
   ...Ilie Ilascu

«Poporul, ochi 'n lacrimi, jura in ceasul sānt
C' o Romānie una esista pe pamānt
Si au facut Credinta, Vointa lor cea tare
Din doua tari mici, slabe, o Romānie mare». (Mihai Eminescu)

«Nu dor nici luptele pierdute,
nici ranile din piept nu dor,
cum dor acele brate slute
care sa lupte nu mai vor.

Cat inima in piept iti canta
ce'nseamna'n lupta-un brat rapus ?
Ce-ti pasa'n colb de-o spada franta
cand te ridici cu'n steag, mai sus ?

Infrant nu esti atunci cand sangeri,
nici ochii cand in lacrimi ti-s.
Adevaratele infrangeri,
sunt renuntarile la vis.»
   ..Indemn la lupta - Radu Gyr

«3. Cu privire la Europa Sud-Estica, partea sovietica accentueaza interesul pe care-l manifesta fata de Basarabia.

Partea germana isi declara dezinteresul politic total fata de aceste teritorii.

4. Acest protocol va fi considerat de ambele parti ca strict secret.»
   ...Protocolul aditional secret sovieto-german, semnat de Molotov si Ribbentrop, Moscova, 23 august 1939
(http://www.unibuc.ro/eBooks/istorie/istorie1918-1940/13-1.htm)


Transnistria
 Asezare geografică
 Istoric
 Totul despre Transnistria
 Situaţia actuală
 Discriminările românilor
 Studii
Transnistria

Războiul din Transnistria
 Războiul ignorat
 Inceputul conflictului
 Desfăşurarea războiului
 Armata rusă atacă
 Finalul
 Atrocităţi si acte teroriste
 Implicarea Armatei a 14-a
 Bilanţul războiului
 Implicarea Rusiei in razboi
 Atrocităţi impotriva românilor (Mărturii)
 Fotografii din timpul Razboiului din Transnistria
 Filme
 Analize, comentarii
 Războiul, azi
Transnistria

Românitatea in Transnistria
 Criza şcolilor românesti din Transnistria
 Fotografii - asaltul miliţiilor transnistrene asupra scolilor româneşti
 Moş Craciun in Transnistria
 Copiii din Tiraspol
 Scrisori din Tiraspol
 Andrei, micul pictor roman din Tiraspol
Transnistria

Deţinuţii politici
 Deţinuţii Politici
Basarabia

Basarabia
| Kilometrul 0 - GID - Prima Pagina | BASARABIA - Transnistria - Prima Pagina | Contact GID |
Basarabia
comunism,romania,genocid comunist,holocaustul rosu, basarabia,bucovina, herta,timoc,revolutie, mineriada,reintregire    Website monitored by XPulse