Revista "Natura", Nr. 3 (144) 2004
Ghidul "Orheiul turistic", recent editat de grupul de creaţie al revistei "Natura" şi al OT Rezina a MEM, Agenţia de dezvoltare regională "Habitat", prezintă un adevărat ţinut al legendelor - zona Orhei, adică centrul R. Moldova. Este pentru prima dată când o parte a republicii este cuprinsă în filele unui ghid turistic, informaţia fiind prezentată în limbile română, engleză şi rusă. Înşirate ca perlele pe salbă, monumentele arhitecturale, culturale, naturale, apele pitoreşti, satele şi gospodarii - toate sunt descrise pe parcursul a 145 de pagini. Texul este însoţit de numeroase imagini, care înveşnicesc frumuseţea meleagului.
Călătorul parcurge imaginar satele din Orhei, Teleneşti, Rezina, Şoldăneşti, se opreşte la un mărgăritar - Nistru, apoi ajunge la celălalt - Prutul, îşi scaldă privirea în râuleţele Jeloboc, Saharna, Cogâlnic, Ciorna, Blănăriţa, Ciuluc, Cula. Perlele turistice ale Orheiului - Orheiul Vechi, Saharna, Ţâpova, rezervaţiile peisagistice Poiana Curătura, Climăuţii de Jos, mănăstirile Curchi, Tabăra, bătrânul stejar de la Cobâlnea etc. - sunt redate cu mult farmec. Turismul rural în zona Orhei este privit în acest ghid asemeni unei ferestre deschise spre viitor, fiind prezentate pensiunile turistice înfiinţate până la ora actuală, gama de servicii pe care acestea le oferă.
Desigur, din ghidul "Orheiul Turistic" nu lipsesc tradiţiile şi ritualurile naţionale, toate îmbinate cu îndemnul de a vizita acest fermecător tărâm.
  
Călătorind prin judeţ
Curchi - patrimoniu sacru
Mănăstirea Curchi, cu hramul "Naşterea Maicii Domnului", se află la sud-vestul judeţului Orhei, la 14 km de reşedinţa de judeţ. Situată pe fundul văii Vatici, înconjurată de un bogat cadru natural, mănăstirea are un trecut cultural şi religios de două veacuri. Aici cresc stejarii seculari de 200-350 de ani, contemporani cu domnitorii Vasile Lupu şi Ştefan cel Mare.
Acest loc sacru a fost mereu un focar de cultură, de viaţă duhovnicească. În 1958 puterea sovietică a izgonit călugării, a distrus numeroase icoane, a ars literatură religioasă şi artistică (4 mii volume). Bisericile "Naşterea Domnului" şi "Sfântul Nicolae" au fost transformate în depozite, biserica "Sfântul Dumitru" în club, iar "Toţi Sfinţii" în... morgă.
În 1959 pe teritoriul mănăstirii a fost construită o colonie de alienaţi, care a ajuns apoi spital de psihiatrie.
Astăzi, spre mănăstirea Curchi, care se află în restaurare, ţin calea tot mai mulţi turişti dornici de a afla trecutul acestui lăcaş sfânt care a rezistat cu demnitate capriciilor vremurilor.
 
Valea Răutului
Răutul, cel mai mare afluent al Nistrului, este al treilea râu ca lungime în spaţiul dintre Nistru şi Prut. Ducându-şi apele pe o distanţă de 286 km până la revărsarea în Nistru, Răutul izvorăşte din localitatea Rediul Mare, Donduşeni.
În apropierea satelor Păhărniceni, Piatra, Jeloboc, Furceni, Trebujeni, Butuceni şi Morovaia defileul râului este aproape sălbatic. Cu maluri abrupte, grote şi peşteri în carst, stânci calcaroase cu forme bizare, Răutul formează configuraţii geografice unice. Zona respectivă are condiţii ideale pentru practicarea turismului rural şi ecologic.
Istoria spune că acum 2-3 mii de ani Răutul era navigabil până la cetatea medievală Orheiul-Vechi, fapt confirmat de inscripţiile lapidare de la mănăstirile rupestre săpate în malul abrupt al defileului. Reîntoarcerea treptată la viaţă a ecosistemului oferă şanse reale ca Răutul să devină o arteră turistică europeană.
Turismul ecologic, ziua de mâine a judeţul Orhei
Nici un alt judeţ din Republica Moldova nu dispune de un patrimoniu ecoturistic atât de bogat ca judeţul Orhei. Râul Nistru, care traversează judeţul pe o lungime de 115 km, reprezintă un areal deosebit pentru practicarea turismului ecologic. În acest spaţiu se află celebrele rezervaţii peisagistice de la Ţâpova, Saharna, Curătura, Climăuţii de Jos, aici pot fi găsite şi văzute speciile rare de plante şi animale incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova, pe malul drept al Nistrului pot fi admirate peisaje de un pitoresc foarte impresionant, aici, pe pereţii abrupţi pot fi văzute şi citite cărţile de evoluţie geologică a pământului basarabean.
Un alt obiectiv ecoturistic de mare atractivitate îl constituie râul Răut. Practic, tot segmentul de râu, de la Pistruieni până la Morovoaia, pe o distanţă de peste o sută de km, reprezintă un muzeu natural sub cerul liber, în care Răutul se prezintă ca un mare arhitect peisagist şi ca un artist fără pereche. Iar arealul Răutului de la Păhărniceni până în aval de Butuceni poate fi transformat într-un traseu ecoturistic cu un impact educativ-instructiv deosebit în contextul cunoaşterii naturii şi protejării mediului înconjurător. Să ţinem cont că însuşi "Orheiul-Vechi" ca patrimoniu antropic de importanţă internaţională are şi statut de rezervaţie peisagistică.
O reuşită deosebită!
Am avut ocazia să văd şi să citesc o lucrare publicată recent: Ghidul "Orheiul turistic", editată de grupul de creaţie al revistei "Natura" şi al Mişcării Ecologiste din Moldova, filiala Rezina.
După părerea mea această lucrare va fi de mare folos tuturor celor care sunt preocupaţi de turism sau de consolidarea relaţiilor între oameni şi popoare, celor care vor dori să cunoască unele perle naturale, culturale, istorice etc. situate în partea centrală a R. Moldova.
Lucrarea, scrisă în 3 limbi, are un stil foarte laconic şi duios, imagini de calitate şi redă cu o măiestrie înaltă splendoarea şi semnificaţia plaiului şi a obiectelor în parte din judeţul Orhei. Ceea ce găseşti în paginile lucrării îţi inspiră bucurie pentru frumuseţea plaiului nostru şi dorinţa mare de a vizita încă odată locurile şi obiectele turistice din ţinutul Orheiului.
Trebuie să menţionez că până în prezent obiectele naturale, turistice, culturale şi istorice din R. Moldova rămân încă foarte slab prezentate sub forme de Ghiduri, Buclete, Reviste, Albumuri, Ilustrate etc. Cu părere de rău, nu se poate compara nici cu nivelul de prezentare a unor asemenea materiale în ţările cu turismul şi economia dezvoltate: acolo despre fiecare obiect natural, localitate sau organizaţie poţi găsi un spectru larg de materiale informative în forma scrisă, electronică etc. Or, se ştie că şi turismul, ca ramură aparte, are un potenţial enorm în ameliorarea vieţii populaţiei.
Cred că Ghidul "Orheiul turistic" este o reuşită extraordinară şi necesită o continuare pentru pregătirea unor asemenea lucrări pentru celelalte judeţe, pentru localităţi şi obiecte turistice, pentru ţară ca regiune turistică importantă etc.
Dacă vrem să avem succes în problema dată, atunci toate instituţiile şi specialiştii în domeniile de importanţă pentru cauza turismului, trebuie să efectueze acţiuni concrete în domeniu şi poate, ca prim pas, să contribuie la pregătirea seturilor de materiale informative.
Ori de câte ori apare posibilitatea să pleci peste hotare sau să te întâlneşti cu vizitatori în ţară, cu greu găseşti materialele necesare privind plaiul natal. Sunt convins că majoritatea cetăţenilor R. Moldova, care prin voia destinului au plecat la lucru peste hotare, ar dori să aibă imagini, materiale cu prezentări ale locurilor de baştină, oamenilor şi naturii din ţara natală.
Dr. Petru COCÎRŢĂ,
Institutul Naţional de Ecologie, Asociaţia Obştească PRONATURA |
